logo
Ca să te poţi feri de răutatea din născare a duşmanilor neamului tău românesc…

    Trebuie să nu faci cu ei nici cele mai mici compromisuri teritoriale şi de conştiinţă naţională! Aşadar, spre luare aminte vă propun succinta poveste a păţaniilor tragice ale câtorva de zeci de mii de ţărani români ardeleni. Locuitotri ai mai multor sate şi cătune ale Mărginimii Sibiului şi ţinuturilor năsăudene şi bistriţene. Sunt nişte triste şi nefireşti întâmplări neîntâmplătoare! Cele care au anticipat, într-un fel, ceea ce mereu s-a repetat de-a lungul zbuciumatei istorii a acestui neam românesc şi ardelenesc. Numai aduceţi-vă aminte de supliciul la care au fost supuşi moţii lui Horea, Cloşca, Crişan şi Avram Iancu; precum şi de barbarismele de la Ip, Trăznea, Moisei şi Sărmăşel Gară-Cămăraş!

     Să revenim, însă, la povestea de la început. După doi ani de aşa-zise „negocieri”, în iarna spre primăvara anului1764 mărginenii sibieni şi năsăudenii bistriţeni consimt, împreună cu nevestele şi iubitele lor (de musai ca de voie bună) să fie grănicerii de pază ai unor lungi graniţe răsăritene ale Imperiului Habsburgic. Respectiv: cea care despărţea, arbitrar şi nefiresc, Ardealul de Ţara Românească şi de nordul Moldovei. În primul caz, graniţa era nu numai pe malul drept al râului Olt, spre Mănăstirea Cozia a lui Mircea cel Bătrân, între satul Boiţa şi locul numit „Turnul spart”, dar şi pe vechiul traseu al limesului roman, despărţitor al Daciei libere de cea ocupată. Respectiv, cam ceea ce numim, de o bună bucată de vreme, legendarul „Drum al Regelui”, plus o lungă porţiune a „Transalpinei”. Peste tot erau „paznicii de zi şi boactării de noapte”. Adică, ţăranii-oieri ai regimentului grăniceresc de la Orlat.  În cealaltă parte a nordului Ardealului „responsabili cu flinta în mână şi cu baioneta şi amnarul la şerpar” erau năsăudenii-bistriţeni. Ei supravegheau trecătorile defileului Munţilor Rodnei, inclusiv cele care se afundau în întunecosul pas al Tihuţei, un fel de prelungire peste munţi a văii Bârgaielor, iar de aici mai departe, către Vatra Dornei şi Suceava.

    Ca să se asigure că ţăranii-oieri români ardeleni, odată păcăliţi cu înaltul titlu de „cătană grănicerească la împăratul”, vor fi nu numai destoinici, dar şi cuminţi şi ascultători, Curtea Imperial-Habsburgică de la Viena (respectiv, stăpânirea comună austriacă şi ungurească),      le făgăduieşte acestora atât un trai cu ceva mai bun cât şi „iertăciunea” maghiarizării forţate a numelui şi catolicizarea credinţei lor ortodoxe străbune. Numai că una-i vorba deşartă a stăpânului şi alta-i fapta reală a asupritorului! Dovadă că trecerea la uniaţie a românilor credincioşi se înăspreşte şi mai mult, la fel şi maghiarizarea forţată a învăţământului primar, inclusiv obligativitatea de a renunţa la haina şi la cântecul popular românesc. În consecinţă, curând după acel an 1764, sute şi sute de familii de jinari, poienari şi tilişcani mărgineni trec, în secret cu căruţele şi cu cârdurile de oi şi de vite pe cealaltă parte a Munţilor Carpaţi, unde întemeiază propriile lor aşezări înfloritoare, precum cele care dăinuie până în zilele noastre, între care: Vaideeni, Băbeni, Novaci, Corbii de Piatră, Oieşti şi Galeşul de Argeş. Începând din anul 1970 o mică parte dintre ei se vor reîntoarce definitiv în vetrele satelor străbunilor lor grăniceri imperiali, moment cinstit, în fiecare ultimă duminică a lunii iulie, prin reuniunea oierilor şi păstorilor de vite din satele Mărginimii Sibiului la Festivalul folcloric „Sus, pe muntele din Jina”.

Notă: Fă cumva, dragă cititorule, şi vin-o şi tu la acest mândru festival al verii viitoare! Şi nu uita să vizitezi şi Casa-Muzeu Pastoral a familiei Ilenei Morariu! Nu de alta, dar multe dintre exponate îţi vor continua povestea începută de mine. Şi o vei înţelege şi mai bine, uitându-te înfricoşat la tabloul color cu chipul impunător şi mustăcios al lui Franz Joseph

(1830-1916), cel din urmă împărat austriac. Provocatorul şi iscoditorul durerosului, păgubosului şi sângerosului Prim- Război Mondial.



comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
burduf sevis

Vacanta Eurotrip
infocenter
Licitatie publica