logo
Banca Albina din Sibiu şi Astra

Din presă am aflat că imobilul care aparţine de Biblioteca ASTRA, corp A, a fost declarat monument istoric, de fapt este vorba de Muzeul Asociaţiunii, cum scrie pe frontispiciu, unde a funcţionat Muzeul Etnografic al Asociaţiunii pentru limba română şi literatura poporului român. Clădirea a fost inaugurată în anul 1905, la 19 august, când au avut loc serbările ASTREI, la care a participat şi corul din Sălişte dirijat la vremea respectivă de luliu Crişan, solistă fiind Marina Iacob, care a interpretat şi Răsunetul Ardealului de Ion Vidu. Să intrăm, deschizând masiva poartă. Pe stânga şi pe dreapta întâlnim busturile unor mari personalităţi, între care şi Octavian Goga. Urcând câteva trepte, pe partea stângă sunt menţionaţi membrii fondatori, primul fiind Alexandru Mocsonyi, familie care a donat suma de 60.000 coroane pentru construirea Catedralei. Şi construirea Catedralei care a fost sfinţită în anul 1906 a avut loc cam în aceeaşi perioadă în care s-a construit Palatul Asociaţiunii. Pe partea dreaptă sunt amintite mai multe bănci care au contribuit financiar pentru "Fondul cultural şi de teatru", între care ALBINA din Sibiu, Casa de păstrare din Sălişte, Auraaria din Brad, Furnica din Făgăraş şi altele. Aşa cum rezultă din Anuarele Băncilor Româneşti din Transilvania, care se găsesc în Biblioteca ASTRA şi în care erau publicate bilanţurile şi conturile de profit şi pierderi anuale, în timp de 10 ani, până în anul 1918, din profit, Albina repartiza sume importante pentru fondul de binefacere. Lista începea în fiecare an cu Asociaţiunea pentru limba română şi literatura poporului român, care timp de 10 ani a primit peste 23.000 de coroane, în care au fost incluse şi fonduri pentru construirea palatului. Aceste anuare au apărut din iniţiativa lui Partenie Cosma (bihorean), care timp de 30 ani a fost directorul Băncii Albina, timp în care această bancă a donat anual mii şi mii de coroane pentru construirea de şcoli (gimnaziul din Brad de exemplu) pentru reparaţii de biserici şi alte aşezăminte, pentru burse acordate elevilor şi studenţilor, pentru Masa studenţilor care a funcţionat zeci de ani în clădirea de pe str. Mitropoliei (în prezent sediul Băncii Naţionale), etc. Şi alte bănci mai mici din Transilvania au sprijinit financiar ASTRA, lucru care nu a scăpat presei maghiare. Răşinăreanul dr. Sabin Cioran, profesor la Academia Comercială şi ind. din Cluj, care în urma Dictatului de la Viena din 1940, s-a refugiat la Braşov (a fost şi director în Banca Naţională din Cluj şi Braşov), a ţinut în Sibiu la data de 25 martie 1944, o conferinţă cu titlul "ROLUL BĂNCILOR ROMÂNEŞTI DIN ARDEAL ÎN PREGĂTIREA UNIRII" în care a spus: ziarul Pesti Hirlap din Budapesta în septembrie 1905 a scris: "Băncile româneşti din Transilvania sunt un reazăm al intereselor de rasă (...) cu toate că s-au ridicat din sărăcie de cinci ani încoace ele au dat 400.000 cor. pentru studenţi, ajutoare la învăţători, biblioteci, spitale, şcoli, teatre, reuniuni de meseriaşi, etc." Ziarul Szeghedi Hirlap din Seghedin a scris: "Băncile valahilor sunt subvenţionate din România. Agenţii lor sunt oamenii cei mai agili. Băncile noastre maghiare nu pot face concurenţă institutelor de bani ale naţionalităţilor, nici agilelor şi avantajoaselor bănci valahe". Aceste articole şi altele cu acelaş ton au fost traduse şi tipărite în Revista Economică din Sibiu care a apărut la 1 ianuarie 1901 (şi-a încetat apariţia în anul 1948, după ce noul regim a lichidat în totalitate băncile private din România) din iniţiativa lui Partenie Cosma, primul redactor fiind secretarul ASTREI, d-l Cornel Diaconovici. Am cercetat şi eu această revistă aflată la secţiunea Periodice din Biblioteca ASTRA cu prilejul documentării asupra trecutului bancar al Sibiului. Această revistă şi alte publicaţii sunt un adevărat tezaur pentru cine vrea să studieze atât activitatea băncilor din Transilvania, cât şi problemele economice ale românilor din timpul stăpânirii austro-ungare. Asupra fondului de carte din Biblioteca ASTRA, nu am pregătirea şi nici căderea să mă pronunţ eu. Dar ca un cititor "înrăit" (nu am internet şi nici nu-i simt lipsa) ştiu că în rafturi sunt cărţi deosebit de valoroase. Menţionez monumentala lucrare "VOIEVODATUL TRANSILVANIEI" a profesorului dr. Ştefan Pascu de la Universitatea Daciei Superioare din Cluj, botezată mai târziu Babeş-Bolyai şi care a apărut în timp ce acesta se afla în Sibiu după Dictatul de la Viena, cartea fiind expusă în toate librăriile din Sibiu (mai multe decât în prezent), lucru care nu a fost pe placul armatei sovietice "eliberatoare", care încă nu se hotărâse ce să facă cu Transilvania, probabil şi pentru faptul că bolşevicul Bela Kun, prieten al lui Lenin, le era mai apropiat decât regele Mihai şi care a trecut Tisa în anul 1919, pentru a reocupa Transilvania. Clădirea Muzeului Asociaţiunii adăposteşte şi o frumoasă sală de teatru şi festivităţi, care prin anii '60 şi '70 din sec. trecut servea la promovarea brigăzilor artistice din întreprinderi şi instituţii. Cu această ocazie, oameni neisprăviţi au dorit să rămână în posteritate, scriindu-şi numele pe balustrada scărilor, cu creion chimic şi alte ustensile sau chiar zgâriind piatra. Amplasarea clădirii în preajma parcului a fost mai mult decât fericită datorită numeroaselor busturi (unele ridicate înainte de anul 1989 - Andrei Şaguna, Andrei Mureşanu, etc.), cel mai reuşit fiind al lui G. Bariţiu, care a fost şi preşedinte al ASTREI şi care cu mâna întinsă parcă ne cheamă să intrăm. În ultimii ani au apărut şi alte busturi: Cipariu, August Treboniu Laurian, Emanuil Gojdu, etc. care întregesc aleea personalităţilor. Din păcate, nu s-a dezvelit şi un bust al lui Partenie Cosma care a sprijinit financiar ASTRA, fiind şi în conducerea acesteia, lucru propus în anul 1937 cu ocazia manifestărilor prilejuite de împlinirea a 100 de ani de la naşterea marelui om. Poate se va găsi cineva în Sibiu care să "sponsorizeze" dezvelirea unui bust. Nicolae DĂDÂRLAT

comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
burduf sevis

Vacanta Eurotrip
Fundatia APT
Licitatie publica