logo
Doctor Docent Ing. Ioan Zeno Lupe. Oamenii satului natal, roua inimii sale

Născut într-o aşezare omenească cu peisaje mirifice şi plaiuri de legendă la poalele munţilor Cibin, localitate despre care Lucian Blaga scria unui prieten:
,,Ar trebui să vezi cândva Gura Râului, ca să înţelegi ce înseamnă Colţ de Rai’’, cu străveche tradiţie în cultură şi ceva nespus de românesc.,, E prea mult românism la Gura Râului’’lucru care se pare că l-a marcat iremediabil pe filozof, pentru că multe scrieri de mai târziu amintesc de acest aşezământ.
Şi când te gândeşti că numai peste deal s-a născut şi poetul pătimirii noastre Octavian Goga, cel care a scris:
La noi sunt codrii verzi de brad
Şi câmpuri de mătasă
La noi atâţia fluturi sunt
Şi-atâta jale-n casă.
George Coşbuc când lucra la Tribuna Sibiului venea des la Gura Râului în vizită la popa Manta, inspirându-se din obiceiurile locului în poezia Nunta Zamfirei.
Trei paşi la dreapta binişor
Şi alţi trei paşi la stânga lor
Se prind de mână se desprind
Şi bat pământul ropotind
În tact usor.
Nu este altceva decât jocul numit ,,învârtita de la Gura Râului’’ pe care poetul îl admira la ieşirea din biserica din centrul satului unde slujea prietenul lui George Coşbuc preotul Manta.
Într-o astfel de localitate unde se spune ,,Cine are nu poţi să-i iei şi cine nu are nu poţi să-i dai’’iar pe epitaful Şcolii Generale este scris ,,PRIN CULTURĂ LA PUTERE’’. Aici domnul doctor Lupe a avut rădăcinile bine împlântate toată viaţa cât a trăit departe de ai lui.
Se spune că un pom dacă nu are rădăcini nu înfloreşte dar tocmai aceste rădăcini l-a făcut să nutrească cel mai sincere sentimente, tânjind permanent pentru dorul de casă şi de acasă, el fiind cunoscut în sat ca feciorul lui uncheşu Zaharie şi Măria de după biserică. Puternicul sentiment pentru fiinţa care i-a dat viaţă şi primii paşi spre învăţătură l-a determinat să-i dedice o poezie cu titlul ,,MAMEI MELE’’ pe care o redăm în întregime.
Ai strâns file risipite
Şi le-ai cusut, făcând din ele carte.
În care ai citit fapte trăite
Din viaţa-ţi zbuciumată de la sate.
E singura avere literară
Pe care mi-o laşi, măicuţa mea iubită
Care însă-i de-o valoare foarte rară
Şi merită prea mult a fi citită.

Ea-mi spune cum că tu, măicuţă dragă
Prea mult ştiai să preţuieşti cultura
De-aceea tu îndemn mi-ai dat la carte,
Şi-mi prinde bine acum învăţătura.
Şi acum, cum stau privind această carte,
Îmi pare că te-aud cum lin citeai
Pe Nuşa, Costea, La oglindă şi-alte
Pe cari atât de mult tu le iubeai.
Aprecierile de care se bucură în rândul locuitorilor acestei aşezări stima şi prietenia sinceră cu toţi cei care îi înconjurau l-au determinat ca la sfârşitul carierei după ieşirea la pensie să vină la acei oameni pe care toată viaţa i-a respectat.
Odată ajuns pe plaiurile natale începe să poarte corespondenţa cu Ocoalele Silvice din zonă trimiţându-le o parte din cele 200 de lucrări ştiinţifice pe care le-a elaborat în decursul carierei.
În zonă şi-a adus o contribuţie la formarea tinerilor ingineri silvici cu care se deplasa des pe teren imprimându-le pe lângă cunoştinţele care le transmitea şi un puternic simt al ordinii. Nu intârzia şi nu admitea niciun fel de întârziere de la program sau de la locul şi ora de întâlnire. Verifica tot timpul cunoştinţele, ţinuta corectă, vocabularul, până şi uneltele cu care se lucra: sape, picheţi, seceri, distanţiere. În şantierele de împăduriri unde instala anumite experienţe nu admitea să lucreze decât oameni din Gura Râului.
Cu subsemnatul a făcut dese deplasări în teren, eu fiind şef de ocol în zonă şi apoi director la Direcţia Silvică Sibiu.
Împreună am instalat mai multe teme de cercetare:
1) Substituirea alunişurilor derivate din sleaul de deal şi gorunete.
Obiectivul era substituirea alunişurilor derivate din şleaul de deal şi gorunete situate la aproximativ 600 m altitudine în u.a 12 U.P.IV din raza Ocolului Valea Cibinului.
Arboretul anterior: crâng compact de alun, cu exemplare rare de gorun, cireş, tei, plop tremurător, mesteacăn.
Specii plantate: gorun, castan, molid, larice, pin strob.
2) Reconstrucţia ecologică a molidişurilor de limite degradate din munţii Cindrel.
Au fost înfiinţate pepiniere la faţa locului unde s-a semănat sămânţa recoltată din zonă, iar plantaţiile s-au făcut într-un mod cu totul deosebit ca şi lucrările de îngrijire a acestora.
În 15 ani s-a închis starea de masiv pe mari suprafeţe.
3) Refacerea arboretelor de fag slab productive din U.P. IV Mărăjdie din raza Ocolului Silvic Valea Cibinului aflate chiar deasupra satului Gura Râului.
4) Împădurirea terenurilor degradate preluate de la agricultură.
Dosul Hanzului situat în spatele cartierului Hodrea din Gura Râului.
Dealul Guşteriţei - 101 ha cu 13 specii forestiere plantate, unde întreaga cartare staţională pentru toate speciile a fost făcută de domnul doctor Lupe.
5) Împădurirea unei părţi a versanţilor direct şi indirect ai lacului de acumulare cu apă potabilă Gura Râului prin îmbuchetare şi cu specii ornamentale în vederea îmbunătăţirii aspectului peisajistic.
Am fost asistaţi şi îndrumaţi la lucrări de combatere a fenomenului de uscare a stejarului în Dumbrava Sibiului, de asemenea am fost ajutaţi şi la reconstrucţia ecologică a zonei limitrofe drumului Transfăgărăşan.
Era un cercetător care vorbea celor tineri documentat, clar, exact, şi foarte apropiat de problemele de producţie.
În momentul în care boala l-a ţintuit la pat eram chemaţi acasă să îi spunem de fiecare lucrare în parte cum evoluează, ca să nu mai vorbesc şi de numărul de scrisori de mână care le primeam la ocol sau la direcţia silvică.
Ultima parte a vieţii cu ultimele zile petrecute în casa nepotului Radu Baba i-au fost grele spunându-mi mereu: ,,Fii bun cu oamenii’’! ,, Lemnul care vine în Gura Râului nu iese din ţară’’ ,, Fă cum poţi şi ţine seamă şi de ce spun gurenii’’ ,,De la munte îi ruşine să vii cu carul gol’’. Aici trăiesc peste 4000 de oameni cu 2200 de atelaje, şi nu este bine să vină de sus de la munte cu urzici în car. ,,Aprobă-le lemne’’.
,,Nu ştiu ce am că nu pot să mor, cred că dorul de fiul meu din Franţa Cindrel nu mă lasă să închid ochii’’.
,,Dacă trec pe lumea cealaltă să ţii seamă şi de petiţia locuitorilor din Gura Râului în proces cu crişteereni adresată împăratului de la Viena intitulată ,,Năcazul e că nu putem trăi fără pădure’’

Ing. Ioan COTÂRLEA



comentarii
0 comentarii

Din aceeasi categorie
sevis

filarmonica

Vacanta Eurotrip
espressor
sport
info
Licitatie publica

accentmedia