Fortul Bregancon este o cetate medievală, pe o insulă de pe coasta Mării Mediterane franceze, la 35 de metri deasupra apei. Napoleon a fost interesat de această poziţie strategică, a renovat şi dotat cetatea, plasând acolo o garnizoană. Ulterior, după Al Doilea Război Mondial, fortul a fost reamenajat de di­ferite persoane particulare, care l-au făcut locuibil.
Din 1963, statul a luat fortul în administrare, iar Generalul de Gaulle s-a gândit că ar putea fi o exce­lentă reşedinţă de vară pentru preşedinţii Franţei. S-au făcut amenajările necesare şi, din 1968, este lo­cul în care preşedinţii se pot duce la odihnă vara, insula fiind legată de continent printr-un scurt drum care face joncţiunea cu comuna Bormes-les-Mimosas din arondismentul Var. De Gaulle n-a petrecut decât o singură noapte acolo, plecând "fugărit" de ţânţari (25 august 1964), dar unii din următorii preşedinţi l-au folosit. Mulţi politicieni susţin că statul cheltuieşte aiurea 40.000 de euro pe an pentru întreţinerea aces­tui "Elysée de vară" prea puţin folosit.
Georges Pompidou a fost cel care a comandat amenajări majore, pentru a asigura confortul oaspeţi­lor, transformând o cetate austeră într-un cadru de odihnă discret şi agreabil. Tot el a deschis porţile reşedinţei pentru a permite gazetarilor şi fotografi­lor să-şi satisfacă obişnuita curiozitate... Pompidou şi-a petrecut o parte din vacanţe aici în tot timpul mandatului (1969-1974).
Valéry Giscard d'Estaing (1974-1981) a folosit şi el destul de intens această oază de linişte, departe de politică şi politicieni, iar soţia lui, Anne-Aymone, bineînţeles că a schimbat ambianţa creată de precedenta primă-doamnă, înlocuind mobilierul modernist cu unul clasic. În 7 iunie 1976 l-a invitat şi pe prim-ministrul Jacques Chirac, cu care nu era în relaţii tocmai cordiale.
Francois Mitterrand a preferat să-şi petreacă vacanţele la conacul lui din zona natală, aşa că fortul a rămas în conservare. Nicolas Sarkozy a petrecut acolo un week-end, imediat după ce a fost ales, împreună cu soţia Cecilia. După ce a divorţat şi s-a căsătorit cu Carla, n-a mai călcat pe acolo.
Nici Francois Hollande se pare că nu s-a simţit în largul lui acolo, petrecând o singură săptămână, tot imediat după ce a fost ales preşedinte, după care s-a orientat spre alte destinaţii, probabil ca să fie văzut de prostime, doar era socialist!
În această situaţie, pentru a-şi mai acoperi ceva din pierderi, administraţia reşedinţei prezidenţiale a deschis-o vizitatorilor, aşa că turiştii pot face un tur al insulei şi al palatului, contra cost, fireşte.
Se pare că nici Klaus Iohannis nu prea agreează locurile pe unde s-a odihnit predecesorul său, preferând zone mai exotice şi, bineînţeles, mai costisitoare, deşi Ceauşescu a avut grijă să construiască peste tot case de vacanţă, dar nu era foarte pretenţios, ştiind de unde a plecat