Ştiţi de ce-mi plac sfinţii scrişi cu roşu în calendarul ortodox? Fiindcă se lasă cu chiolhane şi te poţi duce în vizită la sărbătorit fără să fii invitat. Pici la ceas de seară, cu nişte flori ofilite sau cu o sticlă de liur expirat, bei ca înecaţii, mănânci fără măsură, vorbeşti prostii, după care pleci pupând caloriferul din hol, cu pălăria gazdei (chiar dacă-i Maria ori Paraschieva!)Sunt curios, pe viitorul sfânt Arsenie Boca dacă va fi scris cu roşu sau cu negru! * Vă mai amintiţi ce-a zis Papa loan Paul al II-lea când a fost la Bucureşti, în mai 1999: "(...) Fiţi asiguraţi că România, pe care tradiţia (?) o numeşte cu frumosul titlu "Grădina Maicii Domnului" este în inima Episcopului Romei, care se roagă în fiecare zi pentru iubitul popor român". Ori rugile lui n-au ajuns unde trebuie, ori a uitat să se roage, fiindcă "Grădina" e în paragină * Urmaşi din a doua şi a treia generaţie a Veturiei Goga, soţia poetului răşinărean şi naţional, nu se mulţumesc cu casele lui Goga din Bucureşti, de la Mamaia, de la Predeal, vrând acum şi castelul de la Ciucea, unde este înmormântat bardul şi care a fost lăsat, prin testament, statului român. După cum îi ştiu pe "justiţiarii" noştri, îl vor da liftelor să-l transforme în hotel - şi tractir... * Doi francezi (poate şi-au dat şi doctoratul cu acest studiu) au clasificat lectura în patru secţiunii de divertisment, didactică, de mântuire (?), estetică. Eu nu mă încadrez, fiindcă, de când sunt, citesc deoarece nu ştiu să fac altceva mai bine. Cu scrisul e mai complicat. * George Apostoiu, diplomat de profesie, scrie: "Nu pot părăsi impresia că facem presă după modelul rusesc de azi, pe care îl cunosc binişor: ori slujeşti un oligarh, ori un adversar al acestuia". Din păcate, are dreptate. În revista franceză "Le Point", premierul maghiar Viktor Orban este numit "campionul ungur al sârmei ghimpate". Nu ştiu de ce, dar mie-mi place nepotul lui Attila, poate pentru că nu execută orbeşte ce-i dictează cei de la Bruxelles. În Japonia, 26 de universităţi închid facultăţile de ştiinţe umane şi sociale, în favoarea "disciplinelor care servesc mai bine nevoile societăţii". Care or fi acelea nu ne spun "ştiriştii", care înghit pe nemestecate orice căcat. Păi, dacă mă întreabă pe mine, tocmai acelea desfiinţate "servesc nevoile societăţii", însă pe mine mă întreabă doar nevasta: "Vezi dacă mai avem lapte (vorba vine) în frigider?" * Ca să închei într-o notă... optimistă, citez cvasinecunoscutul - pentru noi -scriitor englez Samuel Butler (1835-1902): "Orice prost poate spune adevărul, dar trebuie să ai ceva în cap să minţi ingenios". Apropo de asta, cred că Shakespeare a zis-o şi mai franc: "În mintea prostului orice vorbă de duh adoarme". Am exemple printre cunoscuţi...