Din punctul acesta de ve­dere, sunt pe aceeaşi Iungi­me de undă cu hâtrul scriitor Mark Twain. Şi încă o părere, de astă dată a mea: decât să fiu lăudat nemeritat, mai bine să fiu înjurat me­ritat. * Alex Ştefănescu scrie fără ruşine în revista con­dusă de Nicolae Manolescu, Româ­nia literară, că acesta "a fost pentru mine, în prima parte a vieţii mele, regina albi­nelor"! De ce, fiindcă l-a ajutat să fugă dintr-un sat din fundul Moldovei, unde fu­se­se repartizat (conform me­diei notelor din facultate), redactor la revista Tomis din Constanţa. Doi trântori care fac pe asupriţii regimului trecut, în care au dus-o "ca puiu-n budă". * Nu mi-au plă­cut ca oameni, semeni de-ai mei, Adrian Păunescu şi Corneliu Vadim Tudor, dar tare îi savuram ca pamfletari. Erau "un rău necesar" în România post-revoluţionară. Au dispărut prea repede. Încearcă Mircea Dinescu să-i imite, dar îmburghezirea te înmoaie, te fleşcăieşte. Dacă ar fi trăit, Caragiale ar fi luat Premiul Nobel scriind des­pre cei de-acum, mai ales că ştia şi nemţeşte! * Am o mare admiraţie faţă de ami­ralul rus Aleksandr Kolceak (1874-1920), cel care a lup­tat împotriva Armatei Roşii, în timpul Războiului Civil din Rusia, după ce se remar­case în timpul Războiului ruso-japonez şi în Primul Răz­boi Mondial. Nu am ştiut că îi curgea prin vene sânge moldovenesc, străbunicul său fiind Iliaş Colceag, un aventurier care a luptat în ar­mata otomană, în cea polo­neză, s-a făcut mahomedan cu numele Hussein, s-a sta­bilit, ulterior, în Rusia, unde ţarina Elisabeta l-a înnobilat. Amiralul a fost, până la urmă, înfrânt, a fost condamnat la moarte şi executat în 2 II 1920, la Irkuţk. Pe vremuri fiind considerat trădător de ţară, acum este erou! * Trei au fost ucigaşii în serie cu­noscuţi publicului în timpul lui Ceauşescu: lon Rîmaru, executat în 1971, Romca Coz­mici, executat în 1982 şi Romulus Vereş, declarat nebun, a murit în ospiciu în 1993, la 64 de ani. Acestor criminali ar trebui să li se aplice Legea talionului: "Ochi pentru ochi, dinte pentru dinte". * Recent, justiţia spa­niolă l-a declarat pe Javier Sanchez Santos (43 ani) ca fiind fiul cântăreţului Julio Iglesias (nerecunoscut de tată) dintr-o relaţie cu dan­satoarea portugheză Maria Edite Santos. Este... al 9-lea, Iglesias mai având 8 (3 cu Isabel Preysler şi 5 cu ac­tuala soţie, Miranda Rijns­bur­ger). Lasă că are cu ce-i creşte şi întreţine, cu peste 250 milioane de discuri vân­dute, başca sutele de con­certe. Prima progenitură i s-a născut în 1971, iar ultima în 2007. În septembrie cu­rent va împlini "numai" 76 de ani, aşa că mai poate încer­ca! * Pe statul francez, fiecare deţinut îl costă 100 de euro pe zi şi sunt 72.000 de puş­căriaşi. Calculaţi! Păi, nu mai bine îi duci la muncă: în mină, la şosele, în agricultură? * Nu doar la noi se dau lupte cu corupţia şi coruptibilii: în Franţa sunt în curs tot felul de anchete: Francois de Rugy, fost preşedinte al Adu­nării Naţionale, Laure Fes­sel, ex-ministru al Sportului, Francoise Nyssen, ex-minis­tru al Culturii, Muriel Peni­caud, ministru al Muncii, Richard Ferrand, actualul pre­şedinte al Adunării Naţionale, Alexis Kohler, secretar gene­ral al Palatului Elysee... Praf în ochii alegătorilor miopi.