Dacă până acum orele de Religie erau obligatorii iar părinţii elevilor care nu voiau să le urmeze erau nevoiţi să facă o solicitare în acest sens, de acum înainte se va proceda exact invers. Religia nu mai e obligatorie în şcoli de când Curtea Constituţională a decis că obligaţia de a face cerere pentru ca un elev să nu participe la ora de religie este neconstituţională. Prin urmare, CCR crede că cel care vrea să facă un lucru trebuie să ceară, nu cel care nu vrea. Care este, însă, poziţia Bisericii referitor la această decizie?

De mai bine de două săptămâni, Curtea Constituţională a decis că obligaţia de a face cerere pentru ca un elev să nu participe la ora de Reli­gie este neconstituţională. Drept urmare, oficialii CCR au stabilit că o asemenea solicitare va trebui făcută, de acum înainte, doar de cei care vor să studieze Religia. Astfel că, după deciziile luate de judecătorii Curţii Constituţionale, părinţii care vor dori să îşi trimită copiii la orele de Religie vor trebui să facă o solicitare către şcoală.

Pe ce considerente s-a mers în decizia de scoatere a Religiei din şcoală?

Judecătorii CCR au stabilit că prevederile art. 9 alin. (2) din Legea Învăţământului numărul 84/1995 şi cele ale art. 18 alin. (2) teza întâi din Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011 sunt neconstituţionale. La ce se refe­ră articolele de lege declarate necon­stituţionale de către CCR? Ei bine, Legea Învăţământului nr. 84/1995, art. 9 alin. (2), spune că: "La solicita­rea scrisă a părinţilor sau a tutorelui legal instituit, elevul poate să nu frec­venteze orele de religie". De partea cealaltă, Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011, art. 18. alin. (2), spune că: "La solicitarea scrisă a elevului major, respectiv a părinţilor sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor, elevul poate să nu frecventeze orele de religie".

Care este poziţia BOR?

Decizia a ridicat numeroase con­tro­verse, mai ales în rândul Bisericii Ortodoxe Române şi, implicit, în rândul preoţilor. Biroul de Presă al Patriarhiei Române a publicat un co­municat oficial pe site-ul Patriarhiei, unde afirmă despre decizia CCR că este una "discriminatorie şi umili­toare pentru ora de religie". Tribuna a luat legătura cu preotul Constantin Necula, pentru a vedea care este poziţia sa referitor la faptul că religia nu mai este obligatorie în şcoli. Preotul Constantin Necula este de părere că, fără CCR situaţia era aceeaşi, doar că acum "a beneficiat de o reclamă nouă pe fondul emoţiei generale". Mai mult, situaţia actuală l-a făcut să amintească despre anul 1948, atunci când tot printr-o astfel de hotărâre s-a scos religia din şcoală şi s-a interzis catehizarea, inclusiv în Biserică. La fel ca BOR, părintele Necula crede că ora de religie este discriminată, la fel şi profesorii. "Personal cred că profe­sorii de religie au fost discriminaţi de CCR, li s-a atacat dreptul la siguranţa locului de muncă, au fost transformaţi în profesori de mâna a doua, un soi de neaveniţi într-un sistem educa­ţional de elită", spune preotul Necula. Acesta apără drepturile profesorilor de religie din ţară şi explică prin ce fel de pregătire trec aceştia pentru a ajunge să predea. "Ca să ne înţelegem, singurii din ţară care pot preda Istoria Religiei, în formula pro­pusă de „pârâşii” orei de religie, pen­tru că au competenţa şi cultura asu­mată academic, sunt tot... profesorii de religie. Ei au prin construcţia programului de pregătire universitară de 4 ani, pentru că Teologia a refuzat reducţionismul procesului Bologna, 4 semestre de Istoria şi Filosofia Religiei, Teologie dogmatică şi spiri­tualitate - adică religie comparată, cursuri de ecumenism - deci tot istoria culturii religioase, cunosc mi­ni­m 3 limbi de cultură religioasă (latina, greaca şi ebraica), au primit noţiuni de arheologie, psihologie şi istorie comparată şi altele", explică părintele. Mai mult, acesta este ex­trem de ferm într-o privinţă: com­petenţele nu se discută. "E nefiresc ca o catedră în care s-au dezvoltat ierarhii educaţionale de excepţie să fie anulată de o posibilă interpretare a unui posibil text al unei posibile modificări a unei nedefinitivate legi". Preotul îi îndeamnă pe colegii de la celelalte materii să reacţioneze, referindu-se inclu­siv la colegii de alte confesiuni ori de alte materii abu­zate prin reducţii de program educa­ţional.

Aşteaptă explicaţia CCR

Toată această situaţie i-a trezit preotului Con­stan­tin Necula şi o cu­riozitate: care sunt competenţele so­cio­logice ori de na­tură culturală prin care s-a ajuns la o asemenea con­cluzie? "Motivarea CCR, ambiguă şi într-o limbă păsă­rească deplină, nu conţine elemente de comunicare so­cială a unui adevăr educa­ţio­nal", spune preo­tul. Acum, preotul Necula aşteaptă momentul în care CCR va explica în ce mod anume fa­ce selectarea do­rin­ţelor studenţilor în Drept, dacă aceia vor să facă drept constitu­ţio­nal sau nu, dacă în cultura unui om de drept modern mai intră dreptul roman sau nu şi toate celelalte. "Nicio lege din lume nu dă dreptul cuiva să schi­monosească edu­caţia. Iar când o face, urmările sunt sesizabile sute de ani", este părerea preotului Necula.

Părintele Necu­la a vorbit şi despre alte probleme le­gate de învăţă­mântul românesc, subliniind schim­bările prin care trece domeniul Edu­caţiei. "Aştept cu nerăbdare ma­nualele de biolo­gie fără plante şi animale, geo­me­tria fără de­sene, algebra fără cifre, chimia fără ele­mente chimice şi limba română fără cuvinte. Acum pare că avem o şcoală fără copii şi fără profesori. Cu tablete şi manuale suspendate, cu miniştri, secretari de stat şi o ierarhie a deciziei greoaie şi încărcată politic", a conchis preotul Necula.