Am trecut (şi aţi trecut) probabil de sute de ori pe lângă ea, în drum spre sau dinspre Sala Transilva­nia sau Parcul Sub Arini. Era clă­direa de după facultate, al cărui mare merit era (şi încă este) că ţine umbră producătorilor de la Piaţa Volantă (fostă "Ţără­neas­că"). Este exact ceea ce poţi să arăţi dacă te întreabă cineva cum arată o "construcţie anexă". E un fel de căsoaie cu mai multe corpuri, care miroase a armată. Deci ştim despre ea că e un "ceva" din spatele Facultăţii de Drept: o magazie, un şopru, o... chestie. Cel puţin de când s-a realizat "Străpungerea", acum devenită strada Nicolaus Olahus, aici, în clădirea aceasta, nu s-a întâmplat nimic. Dar, de câteva zile, iată că aici se petrece ceva. Acoperişul a dispărut. La fel şi lemnăria. Din câte am aflat, va dispărea şi clădirea. Şi uite aşa, o bucăţică din istoria militară a Sibiului e pe cale să devină neant, fără a-i păsa prea mult cuiva.

O scurtă istorie a locului. Şi a clădirii

Acum ştim că aici este Faculta­tea de Drept "Simion Bărnuţiu", componentă a Universităţii "Lu­cian Blaga" din Sibiu. Ce nu ştie multă lume este că aici era de fapt "Jäger-Kaserne", Cazarma Vână­torilor, construită în 1892, şi că făcea parte din marele complex de construcţii militare de la ie­şirea din Sibiu înspre Dum­brava. De cum intrai pe Dum­brăvii, aici, la începutul secolului XX te aflai în zona militară a Sibiului. În stânga, magazii şi depozite de logistică, apoi Exerzier-Platz-ul (poligonul de instrucţie) cunoscut ca Hipo­drom. În stânga, com­plexul care compunea Cazarma Chesaro-Crăiască de Artilerie, existent şi acum, continuat de o con­strucţie demolată la momentul când s-a făcut "străpungerea" şi de "Ca­zarma Orăşenească Che­saro-Crăiască de Vânători". Care avea în spate o mică popotă pen­tru ofiţeri. Care este exact con­strucţia de care vorbim aici şi care, după 126 de ani de existenţă, din care ultimii în cel mai perfect ano­nimat, se pare că e pe cale de a pleca din arhitectura oraşului. Măcar am fost "pe fază" şi am mai salvat ceva, ca imagini.