O patologie frecventă în sezonul rece o reprezintă otita seroasă acută (otita catarală, catar oto-tubar). Această formă de otită este determinată de tulburări de ventilaţie şi drenaj ale urechii medii. Ventilaţia urechii medii este asigurată de către trompa lui Eustachio, un canal care face legătura între rinofaringe şi urechea medie, permiţând pătrunderea regulată a aerului în urechea medie, în special în timpul deglutiţiei (când înghiţim); astfel presiunea din urechea medie este menţinută la o valoare egală sau apropiată presiunii atmosferice. Egalizarea presiunilor de o parte şi de cealaltă a timpanului este necesară pentru o bună propagare a undei sonore spre urechea internă. Obstrucţia tubară de diverse cauze duce la reducerea presiunii în urechea medie urmată de retracţia timpanului şi apariţia unei scăderi a auzului (hipoacuzie de transmisie), ca prim simptom al otitei seroase care se instalează.

La ce vârstă apare afecţiunea şi cum se manifestă?

Otita seroasă apare la toate vârstele, dar cu predilecţie la copil, incidenţa maximă fiind în jurul vârstei de 4 ani. La copil afectarea este bilaterală în majoritatea cazurilor, iar la adult numai într-o treime din cazuri. Afecţiunea apare de obicei pe fondul unei inflamaţii acute a căilor respiratorii superioare(adenoidită acută, rinosinusita, faringo-amigdalita). Debutul bolii este cu senzaţie de tensiune supărătoare în ureche, sau chiar otalgie (durere) discretă care durează câteva minute (rar ore). Această durere cu caracter de blocaj sau tensiune auriculară trezeşte copilul din somn, dar după ce acesta plânge, cască sau îşi suflă nasul, otalgia cedează de obicei; otalgia nocturnă este favorizată de numărul redus de deglutiţii în cursul somnului faţă de starea de veghe (număr redus de deschideri ale trompei lui Eustachio). Se instalează apoi o hipoacuzie discretă, care în câteva zile devine moderată, când în urechea medie apare un lichid seros; scăderea de auz prezintă variaţii de intensitate la deglutiţie, strănut, mişcările capului şi suflarea nasului (manevre la care trompa se poate deschide), situaţii în care apar acufene (zgomote auriculare) de tonalitate joasă. Pacienţii descriu senzaţia de autofonie (rezonanţa propriei voci în urechea bolnavă), iar unii au senzaţia de lichid în ureche, care se deplasează la mişcările capului. Foarte rar
apare un vertij pasager.

Cum se stabileşte diagnosticul?

Diagnosticul este stabilit de către medicul specialist ORL , pe baza examenului otoscopic şi a examinărilor audiologice. Otoscopia, sau mai bine examenul microscopic evidenţiază un timpan retractat, cu
luciul redus şi uşoară hiperemie. Uneori, în faza transudativă (când există lichid în urechea medie) se poate observa prin semitransparenţa timpanului linia de
nivel lichidian, sau
bule de aer în lichid.
Audiograma evidenţiază o pierdere de auz de 20-30dB, iar timpanograma ne arată exact cât este de scăzută presiunea aerului în urechea medie faţă de presiunea atmosferică şi ne permite monitorizarea evoluţiei. Otita seroasă acută se poate şi infecta ducând la otita medie supurată acută.

Care este tratamentul acestei afecţiuni?

Tratamentul otitei seroase acute are ca obiectiv principal dezobstruarea trompei lui Eustachio. Acest lucru se realizează prin administrarea de decongestionante-vasoconstrictoare nazofaringiene sub formă de picături sau spray, antihistaminice, mucolitice, iar dacă nu există ameliorare după o săptămână se pot asocia antibiotice şi corticosteroizi.
Dacă obstrucţia tubară persistă mai mult timp, afecţiunea se cronicizează cu apariţia otitei sero-mucoase; lichidul din urechea medie devine tot mai vâscos, cu o pierdere de auz tot mai importantă şi mai greu de recuperat .
Profilaxia recidivelor şi a cronicizării constă în principal în eliminarea cauzelor care duc la un sindrom de obstrucţie nazală.  La copil adenoidectomia(extirparea polipilor) are un rol important în profilaxie, iar la adult este importantă rezolvarea chirurgicală a tuturor cauzelor de obstrucţie nazală (sinusite cronice, deviaţie de sept,polipoza nazală, rinită cronică hipertrofică, etc.). La copilul mic, care
nu îşi poate descrie suferinţa, timpanograma efectuată în cursul episoadelor infecţioase acute, ne evidenţiază obiectiv în ce măsură este afectată urechea medie.  

Dr. Sorin Sabău, medic primar ORL, doctor în ştiinţe medicale
Spitalul European Polisano
call center: 021 9383 şi www.spitalulpolisano.ro
Sibiu, str. Izvorului 1A Sibiu