Nu a trecut mult timp de când studenţii au intrat în bănci, odată cu deschiderea anului universitar 2015 - 2016. Din cauza rezultatelor catastrofale de la bacalaureat sau din cauza taxelor de şcolarizare prea mari, numărul candidaţilor înscrişi la universităţi, în ultimii ani, este din ce în ce mai mic. Chiar ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a oferit, la deschiderea noului an universitar de la Sibiu, cifre îngrijorătoare pentru viitorul învăţământului superior din România. "În anul 2007 - 2008 aveam peste un milion de studenţi, iar în anul universitar 2014 -2015, aveam exact 500.000 de studenţi români şi 24.000 de studenţi străini. Adică, sub aspectul activităţilor de internaţionalizare a universităţilor, mult sub potenţial, pentru că sub 5% din numărul total de studenţi, care şi aşa este în scădere, este mult sub potenţialul învăţământului universitar românesc", a spus Cîmpeanu.
Cifrele învăţământului universitar din ţară, de la o extremă la alta
Dacă în 1990 România avea în jur de 200.000 de studenţi, în 2007, an dat ca exemplu şi de ministrul Cîmpeanu, numărul a explodat, ajungându-se la peste un milion de studenţi. O proporţie covârşitoare, dar care, de la an la an a început să scadă considerabil, astfel că în anul universitar 2013 - 2014, potrivit unei statistici a Institutului Naţional de Statistică, în universităţile din România învăţau 540.560 de studenţi, dintre care 461.314 în domeniul public. O diminuare a numărului de studenţi, între anii universitari 2007 - 2008 şi 2015 - 2016, s-a resimţit şi la nivelul Universităţii "Lucian Blaga" din Sibiu. Şi totuşi, numărul nu s-a redus la jumătate, aşa cum s-a întâmplat la nivel naţional. Mai mult decât atât, în ultimii patru ani, universitatea sibiană s-a menţinut constantă în ceea ce priveşte numărul de studenţi, la nivel de licenţă şi master. Dacă în 2007 ULBS avea înmatriculaţi 17.122 de studenţi, iar în 2011 - 2012, numărul total al studenţilor era de 14.467, în acest an universitar la ULBS sunt 13.900 de studenţi, 10.700 la licenţă şi 3.200 la master, adică cu 567 mai puţini ca acum patru ani. Din totalul de studenţi ai ULBS, 67 studiază cu bursă Erasmus şi sunt veniţi din ţări precum Turcia, Spania, Italia, Grecia, China, Germania sau Pakistan.
Centrul universitar sibian, exemplu la nivel naţional
Scăderea dramatică a numărului de tineri care aleg să studieze la o universitate din România face MECŞ să promită că nu va sta cu mâinile în sân, aşteptând ca numărul studenţilor să se diminueze şi mai mult. "Este obiectiv asumat de România pentru anul 2020 procentul de 26,7% absolvenţi de învăţământ terţiar. Este foarte greu ca dintr-o scădere dramatică a numărului de studenţi să ai o creştere semnificativă a numărului de absolvenţi, cu atât mai mult cu cât vrem să avem acest procent al absolvenţilor în anul 2020", a mai spus ministrul Educaţiei. Lucrurile vor reveni pe făgaşul lor normal doar dacă, de la an la an, universităţile vor avea un număr din ce în ce mai mare de studenţi. Anul acesta, Sibiul stă bine la acest capitol, fiind lăudat de Sorin Cîmpeanu pentru numărul mai mare de studenţi care s-au înscris comparativ cu anul universitar 2014 - 2015. "Din fericire, în cazuri cum sunt universităţile sibiene, a fost un plus semnificativ la examenul de admitere, am avut un plus de 15% faţă de anul trecut la examenul de admitere. Din păcate nu s-a întâmplat la nivel naţional acest lucru, deşi rata de promovare la bacalaureat a fost cea mai bună din ultimii cinci ani. Nu este un lucru suficient, dar este un pas important", a conchis Cîmpeanu.
De ce nu mai avem studenţi
Statisticile arată că, după terminarea liceului, tot mai mulţi adolescenţi, din cauza lipsei locurilor de muncă şi a generaţiilor de şomeri cu diplomă care au ieşit pe porţile universităţilor în ultimii ani, se reorientează către şcolile postliceale, pentru că acestea le permit calificări rapide şi bine primite de angajatori. Alte cauze ale numărului mic de studenţi sunt scăderea natalităţii din ultima perioadă şi faptul că interesul tinerilor pentru învăţământul universitar este mult diminuat. "Cauzele posibile ale acestor modificări atât de radicale pot fi legate, pe de o parte, de dificultăţile financiare şi imposibilitatea achitării taxei de şcolarizare, din cauza crizei economice, şi, pe de altă parte, de scăderea numărului de absolvenţi de liceu ce au promovat în ultimii ani examenul de bacalaureat, totul, pe fondul scăderii natalităţii după 1989", se arată într-un raport pentru anul 2013 al Consiliului Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior (CNFIS).