Din cei 93 de ani de viaţă, 75 i-a dedicat catedrei, elevilor şi studiului. Autor a peste 200 de studii despre arta tradiţională, folclor, magie populară şi etnomedicină, profesorul Gheorghe Pavelescu a devenit la nici 30 de ani doctor în trei domenii diferite, sub conducerea unora dintre cele mai importante personalităţi ale culturii româneşti, dintre care în filosofia culturii, sub conducerea celui care a dat numele universităţii sibiene, Lucian Blaga.
Prorectorul Ţiplic, elevul profesorului Pavelescu
Manifestarea a fost deschisă joi, în prezenţa cercetătorilor din mai multe centre universitare şi a reprezentanţilor conducerii ULBS. Cel care a moderat alocuţiunile de început a fost sociologul Dumitru Batâr, decanul Facultăţii de Ştiinţe Socio-Umane, care a subliniat importanţa organizării acestei conferinţe. "Alături de scopul principal, acela de a prezenta comunicări semnificative, vrem să întărim relaţiile dintre noi, atât în planul cercetării ştiinţifice, cât şi în planul colegial şi, mai ales, în planul colaborării dintre facultăţile noastre. Pentru mulţi dintre noi, profesorul Pavelescu a însemnat un punct de referinţă în evoluţia în carieră", a spus decanul Facultăţii de Ştiinţe Socio-Umane. La rândul său, Ioan Marian Ţiplic, prorector al Universităţii "Lucian Blaga", a spus că pe profesorul Pavelescu l-a cunoscut în 1992, când i-a fost elev, la Istorie. "Făceam un curs care, iniţial, pentru noi, suna destul de anacronic, la acel moment. Nu eram familiarizat cu unele aspecte care ţineau de etnografia românească. Era un curs extrem de interesant şi captivant. O parte dintre colegi chiar s-au orientat, în lucrările lor de licenţă, spre zona asta", a povestit prorectorul Ţiplic.
Despre viaţa şi activitatea profesorului Gheorghe Pavelescu a vorbit, mai multe, prof. Ilie Moise. "A fost unicul profesor care a predat în toate cele trei etape ale universităţii sibiene. Profesorul a scris până în ultimele săptămâni de viaţă. El rămâne o personalitate a vieţii academice româneşti, consemnată în toate enciclopediile de specialitate, marcând performanţe greu de egalat", a spus Ilie Moise.
Fiica, la catedră, pe urmele tatălui
Cea care a iniţiat această conferinţă a fost fiica profesorului Pavelescu, Amalia Pavelescu, cadru didactic la Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane a ULBS. "De fapt, această conferinţă nu a fost gândită doar pentru a vorbi despre profesorul Pavelescu, ci pentru dumneavoastră, ca să punem în lumină tot ceea ce faceţi, în diferite domenii, de la sociologie, la etnografie, asistenţă socială sau literatură. Aceste discipline se comportă ca buni vecini, dar nu îşi prea vorbesc. Evenimentul acesta este gândit ca aceşti vecini, care sunt în bune relaţii, să devină prieteni, să îşi vorbească", a spus Amalia Pavelescu. Pentru a-i recunoaşte meritele aduse în domeniul etnografiei, sala 3-8, unde s-a ţinut deschiderea oficială, poartă, de joi, numele "Gheorghe Pavelescu".
În cele patru zile de conferinţă, au avut loc sesiuni de comunicări. Astfel, printre temele discutate s-au numărat: "Magiile minţilor noastre cotidiene", "Divinaţia în spaţiul românesc. Practică, semn şi interpretare", "Gh. Pavelescu, ultimul monografist din România". "Primele semnale ale monografismului gustian în spaţiul public", "Prezenţa aromânilor în cercetările monografice gustiene din Dobrogea", "Relieful iregular al culturii" şi "Accesul la educaţie - premisă în prevenirea marginalizării sociale". Weekendul a pregătit, pentru participanţi, şi câteva excursii documentare, în Mărginimea Sibiului, la Alba Iulia şi la Purcăreţi, localitatea de baştină a profesorului Gheorghe Pavelescu.