Klaus Iohannis, primarul Sibiului &#351;i prim–vicepre&#351;edintele PNL, vorbe&#351;te, într–un interviu pentru Tribuna, despre planurile administra&#355;iei pe care o conduce, despre ce &#351;anse sunt s&#259; î&#351;i încheie acest mandat de primar, despre cum vede el regionalizarea &#351;i despre discu&#355;iile din USL.<br><br><br> Primarul Sibiului vorbe&#351;te despre avantajele Sibiului pentru a fi desemnat&#259; capital&#259; de regiune, spune c&#259; nu este un fan al Bucure&#351;tiului, dar odat&#259; intrat în PNL merge acolo de câte ori este nevoie.
"În continuare sunt primarul sas  al Sibiului, nu primar liberal"

- Conduceţi comisia PNL pentru regionalizare. În ce stadiu sunt acum discuţiile, cum vedeţi regionalizarea, vor fi landurile germane un model?

Klaus Iohannis.: Nu, Germania nu poate fi luată ca model de regionalizare, pentru simplul fapt că Germania este o republică federală şi România este un stat naţional. Deja de aici lucrurile se despart. Pe de altă parte, sigur s-a pus problema cât de inde­pendente sau cât de autonome să fie aceste regiuni. Eu cred că este bine să facem diferenţa între o autonomie mare şi o autonomie administrativă realistă. Nu cred că ar fi foarte indicat să avem regiuni care sunt la fel de autonome ca landurile germane, de exemplu, ci cred că este bine să avem regiuni care sunt autonome administrativ pe domeniile de competenţă. De exemplu în crearea locurilor de muncă prin atragerea de investiţii, în îmbunătăţirea infrastructurii ^n regiunea respectivă prin atragerea de fonduri europene şi aşa mai departe. Dar nu cred că trebuie să mergem spre regiuni care au autonomie de tip land sau canton elveţian.

- Vor fi desfiinţate unele ministere?

K.I.: Ministerele nu vor fi afectate în existenţa lor de crearea de regiuni, dar cred că vom avea schimbări funda­mentale în ce priveşte auto­rităţile deconcen­trate. Practic, direcţiile judeţene sau inspectoratele generale care ţin de ministere - acestea vor trece parţial la judeţe. De asemenea este foarte posibil, ba chiar probabil, ca un număr impor­tant din aceste direcţii judeţene să fie pur şi simplu desfiinţate şi vor fi înfiinţate direcţii regionale care vor deservi întreaga regiune. Nici nu este nevoie să desfiinţăm un minister, dar este nevoie să reorganizăm struc­turile din teritoriu ale ministerelor.

- Vedeţi şi o consultare publică pentru regionalizare?

K.I.: Ea automat va avea loc pentru că regiunile ca atare nu sunt definite în Constituţie. Pentru a putea merge mai departe pe o legislaţie specifică regiunilor este nevoie, prima dată, ca această noţiune să fie introdusă şi definită prin Constituţie, şi Constituţia se schimbă doar prin referendum.

- Aţi stabilit şi anumite termene pentru regionalizare?

K.I.: Am ajuns la concluzia că este imposibil să se facă regionalizarea până la 1 ianuarie 2014, cu toate legile aferente. Pe de altă parte, este bine, dacă tot o facem, s-o facem acum ca să intrăm în perioada bugetară europeană 2014 - 2020 cu regiunile gata înfiinţate. Noi, de la PNL, am propus o abordare în doi paşi, înfiinţarea regiunilor ca formă de administrare locală până la 1 ianuarie 2014, lăsându-le să funcţioneze într-o etapă inter­mediară până se finalizează întreaga legislaţie aferentă şi trecerea atunci la noua legislaţie, împreună probabil şi cu alegerea pentru conducerea regiunilor.

- Ce avantaje va aduce regionalizarea pentru administraţiile locale pe de o parte şi pentru omul de rând mai apoi?

K.I.: Noi am dezbătut exact această chestiune în grupul nostru de lucru din PNL şi am ajuns la concluzia că, în realitate, există două motive destul de puternice. Primul motiv este legat de modernizarea administraţiei publice în România. Administraţia publică, în special cea locală, se face după un model care este destul de învechit şi atunci este nevoie de modernizarea adminis­traţiei publice locale din România şi regionalizarea poate fi şi un impuls important, dar şi un pas mare înspre o administraţie locală modernă. Este primul motiv. Al doilea motiv este mult mai uşor de înţeles, fiindcă, dacă se merge pe el, fiecare cetăţean va simţi ceva - este vorba despre o dezvoltare economică a regiunilor, o dezvoltare economică sustenabilă care poate fi făcută de regiune dacă este bine abordată. Dezvoltare economică sustenabilă, adică crearea de locuri de muncă, crearea de locuri de muncă bine plătite şi dacă se va reuşi acest lucru, atunci regionalizarea se va simţi în buzunarul fiecărui cetăţean.
Din aceste două motivaţii, sigur se pot deduce pe urmă motivaţii secundare, atragerea de fonduri europene, dar noi nu credem că acest lucru trebuie să fie unul din motivele principale.

        "Sibiul are, din întreaga Regiune Centru, cea mai mare contribuţie la bugetul ţării"

- Vor exista anumite criterii pentru stabilirea capitalelor de regiuni?

K.I.: Cu siguranţă, vor trebui să existe criterii, nu putem să aşteptăm ca cineva să arate cu degetul pe hartă. Trebuie să aibă loc o discuţie foarte aplicată pe această temă, până la urmă în jurul capitalelor de regiuni se vor purta foarte multe discuţii şi nu neapărat foarte plăcute, fiindcă fiecare primar de oraş mai mare doreşte ca localitatea lui să fie capitala regiunii şi atunci se vor dezbate regiunile, se vor stabili criterii pentru asta, dar, în definitiv hotărârea va fi tot una politică, fiindcă până la urmă Guvernul trebuie să ia hotărârea.

- Aţi declarat că veţi susţine Sibiul pentru a obţine statutul de capitală de regiune. Cum veţi face acest lucru? Spuneţi că este vorba despre o hotărâre politică, atunci este un mare avantaj poziţionarea dvs. la vârful PNL?

K.I.: Este un mare avantaj fiindcă sunt într-o poziţie în care pot să arăt ce are Sibiul. Nu trebuie să fac lobby politic pentru Sibiu, Sibiul are foarte multe puncte forte. Sibiul se recomandă singur pentru capitală de regiune, dar dacă nu este nimeni care şi spune aceste lucruri ele se uită uşor. Eu văd aici rolul meu nu neapărat ca al unuia care merge înainte şi povesteşte oricui vrea şi nu vrea să audă ce frumos este Sibiul, ci mă văd mai degrabă în rolul politicianului care îi face pe ceilalţi să nu neglijeze Sibiul şi să nu îl lase politic deoparte. Sibiul are foarte multe atuuri şi acestea sigur vor face din Sibiu un candidat foarte puternic.

- Care ar fi acestea?

K.I.: Nu aş vrea să le numărăm acum, poate doar câteva exemple. Dacă luăm argumentul istoric, Sibiul a fost capitală, Sibiul are sediul Mitropoliei Ortodoxe, Sibiul este sediul episcopului evanghelic, Sibiul a fost capitală culturală, Sibiul are, din întreaga regiune Centru, cea mai mare contribuţie la bugetul ţării.

- Mai mare decât Braşovul?

K.I.: Da, mai mare decât Braşovul. Sibiul şi-a arătat aptitudinea de oraş european inclusiv prin Capitală Culturală Europeană, dar nu numai prin asta. Sibiul este considerat un oraş european nu numai de sibieni, că aşa fiecare se consideră euro­pean, ci este considerat şi de vizitatori, şi nu mă gândesc la turiştii care au venit să vadă Sibiul sau un spectacol, mă refer la sutele de politicieni străini care au venit să viziteze Sibiul. Aceste lucruri se adună şi sunt şi multe alte argumente. Putem să folosim şi argumentul logistic. Sibiul este singurul oraş din România cu un aeroport nou. Bucureştiul are un aeroport mai mare, dar nu unul nou, noi avem un aeroport făcut după toate cerinţele de acum. Şi multe altele.

- Au fost unele atacuri la adresa Sibiului, odată cu discuţiile despre regionalizare, şi a fost atacat tocmai acest statut de Capitală Culturală. Unii au spus că a fost un cadou, alţii că a fost o întâmplare. Vă mai amintiţi cum au fost începuturile?

K.I.: Nu a fost nicio întâmplare, niciun cadou. Primele discuţii s-au purtat în 2002 pentru Capitală Culturală, atunci a apărut o idee să încercăm să ne lipim de un oraş din Marea Britanie care urma să fie cândva Capitală Culturală Europeană. Nu s-a realizat acel proiect, dar în schimb a apărut oportunitatea cu Luxemburg, pe care am şi fructificat-o. Nu a fost nici o întâmplare, nici un cadou. A fost o oportunitate, dar pentru a o pune în practică şi pentru a o transforma într-un succes a fost o muncă enormă, la care au participat inclusiv sibienii şi a fost o cheltuială enormă. După ce s-a terminat Capitala Culturală a apărut acel mit că noi am primit sume imense de la Guvern, de la Uniunea Europeană. Fals! Noi am fost sprijiniţi de Guvern, într-un mod rezonabil. Nu am primit decât o sumă foarte mică de la Comisia Europeană pentru Capitala Culturală şi în rest, noi am plătit, şi pregătirile şi Capitala Culturală propriu-zisă. Deci, de departe, cea mai mare parte a fost acoperită din bugetul Sibiului.

- De ce vă tentează poziţia de guvernator al unei viitoare regiuni din care să facă parte şi Sibiul?

K.I.: Nu mă tentează foarte mult, să ştiţi. Pe mine mă preocupă să spun aceste lucruri despre Sibiu şi să arăt care este valoarea Sibiului, în speranţa că poate va deveni capitală regională. Poziţia de guvernator va fi una interesantă în administraţia publică, însă această poziţie m-ar intersa doar dacă Sibiul va fi ales capitală regională şi nu mă interesează deloc în nicio altă variantă. Atunci când Sibiul va fi ales capitală regională, nota bene: dacă va fi ales, mă interesează poziţia în măsura în care va fi aleasă. În condiţiile în care va fi o poziţie numită de Guvern, pot să vă spun de acum că nu mă interesează.

- Până în momentul în care sistemul de administraţie se va schimba, consistent, să spunem, prin această regionalizare, aţi discutat la Bucureşti variante de a  modifica măcar parţial o parte din chestiunile care vă nemulţumesc şi vă îngreunează activitatea? Mă refer la blocarea locurilor de muncă, etc.

K.I.: Noi am discutat despre aceste lucruri ele se discută, se discută în foarte multe şedinţe şi întruniri politice. Probabil că vom găsi soluţii mai bune şi la fonduri europene şi la licitaţii publice pentru că nemulţumirile sunt generalizate. Eu cred că Guvernul va înţelege şi în definitiv sper că se va ajunge la îmbunătăţirea procedurilor, iar în ce priveşte angajările în sectorul public, am discutat aceste chestiuni şi cred că suntem pe o cale bună. Ultimele discuţii în USL au fost să se meargă iar spre raportul de 1 la 1: dacă pleacă un funcţionar să poată fi angajat altul, acesta este optimul spre care tindem. În momentul de faţă poate fi angajat unul doar dacă pleacă şapte.

- Vor fi angajaţi şi pe posturile care acum sunt vacante, sau doar pe cele care se vor elibera în viitor?

K.I.: Asta este o discuţie care nu a fost finalizată dar este purtată. În toate administraţiile există posturi vacante dar care nu au putut fi ocupate. Părerea mea, în discuţie, a fost să încercăm să definim o stare normală în administraţie, asta înseamnă să vedem câte posturi sunt absolut necesare în administraţie, şi după ocuparea lor să ajungem la ocuparea de unu la unu. Aici nu am ajuns la un consens, dar suntem încă în discuţie. Riscul pe care l-am văzut eu este dacă definim starea în care se află acum administraţiile ca fiind stare normală şi în continuare angajăm unu la unu, nu am făcut mare lucru, fiindcă noi acum deja avem mare lipsă de personal. Vom vedea care va fi rezultatul fiindcă resursele bugetare nu permit revenirea la nivelul pe care l-am avut în 2007, 2008, când în administraţii au fost mult mai multe persoane.

- Când estimaţi că se vor face aceste modificări?

K.I.: Promisiunile sunt că se va căuta o soluţie în viitorul imediat apropiat. Deci până în vară.


      " Dorim să guvernăm şi  după 2016"


- Credeţi că este posibil ca PSD să vină în 2014 cu un candidat propriu la preşedinţie?

K.I.: Nu prea cred. USL-ul este, am mai spus-o şi se ştie, o coaliţie complicată, dar în aceste chestiuni nu au fost discuţii şi nu există suspiciuni. USL-ul a pornit cu această construcţie, Ponta prim-ministru, Antonescu candidat pentru preşedinţie şi toată lumea este în continuare de părere că aşa se va merge mai departe. Nu, nu cred că PSD-ul va veni cu un candidat propriu, asta ar însemna implicit ruperea USL-ului cu mult timp înainte, pentru că nu poţi să vii cu un candidat cu câteva săptămâni înainte de alegeri.

- Cum vedeţi guvernarea USL după prezidenţialele din 2014? Vor avea loc modificări?

K.I.: Cu siguranţă vor avea loc mişcări, în special în cadrul PNL-ului, fiindcă dacă preşedintele Antonescu devine candidat şi, să zicem că va fi ales preşedintele României, ceea ce reprezint[ o maximă probabilitate acum, PNL-ul rămâne fără preşedinte şi atunci urmează evident alegeri în interiorul PNL-ului, alegeri care vor avea ca rezultat un nou preşedinte, care va veni cu o nouă opţiune politică, pe care nu o putem cunoaşte acum, cum nu putem să ştim nici care va fi acela.

- Veţi fi preşedintele interimar al PNL, veţi candida pentru funcţia de preşedinte al PNL?

K.I.: Nu se poate şti de acum. E foarte devreme de discutat acum, de-abia am intrat în PNL.

- Da, dar în câteva zile aţi ajuns numărul doi.

K.I.: Da, până acum a mers repede, de acum mai departe e cale lungă.

- Excludeţi de tot, în viitor, posibilitatea unei alianţe cu PDL-ul pentru a obţine o majoritate?
K.I.: Nu va avea loc o alianţă cu PDL-ul în viitorul apropiat. USL-ul         s-a profilat şi a câştigat alegerile motivând că PDL şi preşedintele Băsescu au guvernat prost ţara. Au câştigat 70 la sută din voturi aşa. Ar fi nerealist să credem că într-un viitor apropiat toate lucrurile se schimbă şi cineva face alianţe cu PDL.

- Ce speraţi să aducă pentru PNL alegerile din 2016? Ce ţinte aveţi?

K.I.: Orice partid politic are ca ţintă supremă să ajungă să guverneze ţara, de aceea se fac partide politice. Acelaşi obiectiv îl avem şi noi, să avem cât mai multe voturi să ajungem să guvernăm ţara. Şi acum o guvernăm, împreună cu celălalt partener din USL şi dorim să guvernăm şi după 2016. Dacă într-o coaliţie sau singur, asta depinde de electorat.

- O guvernare cu Klaus Iohannis premier?

K.I.: Asta iar este o chestiune pe care nu putem să o discutăm acum. Este mult prea devreme.

- Aţi discutat cu premierul problema terenului pentru spital?

K.I.: Nu am discutat chestiunea, din motive de fairness faţă de preşedintele Consiliului Judeţean, domnul Ioan Cindrea, care a spus că domnia sa rezolvă problema şi nu vreau să pară că vreau să îi fur eu ocazia de a se afirma. În continuare, aştept rezolvarea acestei chestiuni de la domnul Cindrea, care este în acelaşi partid şi cu premierul şi cu ministrul Apărării, deci în mod natural domnia sa ar face bine să se ocupe de această rezolvare.


        "Nu o să facem noi notă discordantă şi o să fim extrem de performanţi "


- Credeţi că s-au făcut în ultimii ani greşeli mari în guvernare, greşeli care să fi dus România înapoi? Putea fi România mult înainte?

K.I.: Eu sunt de părere că s-au făcut greşeli mari în guvernările din 2009 până în primăvara lui 2012. Modul în care s-a gândit abordarea crizei este unul greşit, după părerea mea, abordarea rigidă împreună cu FMI-ul a fost o abordare greşită pentru România. Dacă am fi găsit alte căi, atunci poate România ar fi fost într-o situaţie mai bună şi bugetarii din România ar fi fost într-o situaţie mai bună. Fapt este că acum acele guvernări s-au terminat, şi bine că s-au terminat, avem altă coaliţie la guvernare, coaliţie din care acum fac şi eu parte, şi sper că se vor găsi căi de redresare. Nu va fi nici uşor şi nici succesul asigurat sută la sută, fiindcă întreaga Europă este în continuare în criză şi nu o să facem noi notă discordantă şi o să fim extrem de performanţi într-o Europă care caută încă ieşirea din criză. Dar, cu siguranţă se pot găsi rezolvări pe domenii.

- De câţi ani credeţi că mai are nevoie România pentru a ajunge un stat cu adevărat european, cu autostrăzi, cu infrastructură bună în localităţi, cu locuitori care să aibă acces la utilităţi şi aşa mai departe?

K.I.: Cel puţin un deceniu.

- Care este cea mai mare problemă?

K.I.: Structura organizatorică este cea mai mare problemă.

- Ce şanse sunt să vă încheiaţi acest mandat de primar?

K.I.: Sunt şanse destul de mari.

- Posibil un mandat următor?

K.I.: Asta vom vedea când ne apropiem de ale­geri.

- Veţi mai putea sprijini FDGR la alegerile din 2016 în condiţiile în care sunteţi la vârful PNL?

K.I.: Aceasta este o discuţie pe care va trebui s-o port eu cu conducerea PNL-ului fiindcă eu în continuare sunt primarul FDGR al Sibiului, nu sunt primarul liberal al Sibiului. Eu am candidat, şi o spun cu o oarecare mândrie, pe listele FDGR-ului, aşa am câştigat Primăria şi aşa am câştigat Consiliului Local. Că acum sunt la conducerea PNL este foarte adevărat, dar acolo mă aflu pentru a face politică la acel nivel. În Sibiu sunt primarul sas al Sibiului, în continuare.

- În situaţia în care nu veţi mai fi primar, fie pentru că veţi fi guvernator sau premier, are FDGR un lider care să poată fi candidat pentru Primăria Sibiu?

K.I.: Forumul German este în situaţia interesantă de a avea din ce în ce mai puţini membri, din motive simple, fiindcă foarte mulţi au plecat, iar din cei care au rămas sunt de vârsta a treia şi s-au retras din activitatea curentă. Cu toate acestea, avem un număr suficient de oameni care sunt şi bine pregătiţi şi dispuşi să ducă Forumul German mai departe. Deci, în cazul în care eu nu aş candida, am avea candidaţi.

- Cum aţi mai avansat cu proiectul pentru noul teatru?

K.I.: Am avansat ca şi concept de proceduri. Noi trebuie să întocmim o serie de studii şi planuri înainte să ne apucăm propriu-zis de o procedură de licitaţie pentru arhitectura teatrului, trebuie să facem câteva studii de arheologie, studii geo, trebuie să întocmim cel puţin două planuri urbanistice zo­nale cu un specific aparte fiindcă este la limita oraşului istoric şi atunci vor fi planuri care vor ţine cont de monumentele istori­ce. După această fază, care nu va fi nici scurtă, nici simplă, vom putea să începem licitaţiile pentru lucrările de arhitectură pro­priu-zise.

- Sibiul nu are un patinoar, un complex de genul aqua park, aveţi în vedere pentru viitor un proiect de acest fel?

K.I.: Noi ne-am dori să avem şi patinoar mare, şi sală pentru patinoar şi aqua park, şi bazin olimpic de dimensiuni mari, şi toate aceste lucruri ni le dorim şi le vom avea la un moment dat, dar nu putem să le realizăm pe toate deodată. Acum ne axăm pe teatru, după care posibil să revenim la planul nostru pentru aqua park, posibil să luăm în vizor şi construirea unui bazin olimpic adevărat, unde nu cade nici acoperişul, nici tencuiala, posibil să luăm în vizor şi un patinoar, evident într-o sală, pentru a putea crea condiţii independente de anotimp, dar acestea nu într-un termen scurt.


           "Nu sunt un fan al Bucureştiului "


- Cât de des merge\i la Bucureşti?

K.I.: Cam de două ori pe săptămână.

- Vă place Bucureştiul?

K.I.: Nu sunt un fan al Bucureştiului, dar nici nu am o repulsie faţă de Bucureşti, merg de câte ori este nevoie, şi cam de două ori pe săptămână este nevoie. Merg la Bucureşti, mă întâlnesc cu oameni care vor să mă întâlnească, particip la şedinţe de partid, de USL, de ce o fi.

- Cum aţi petrecut Paştile?

K.I.: Foarte frumos, acasă.

- Şi cele ortodoxe?

K.I.: Şi pe acestea ortodoxe, tot cu familia.

- Mai aveţi timp liber?

K.I.: S-a redus considerabil timpul meu liber, fiindcă dacă petrec practic două zile pe săptămână în Bucureşti, atunci problemele de aici trebuie să le comprim în restul de zile din săpt[mână şi este o schimbare destul de importantă pentru agenda mea.