Vineri - 19 ianuarie, la „Centrul Cultural TRIBUNA” a avut loc prima lansare de carte: „BADEA CÂRȚAN. Fapte și mărturisiri”, lucrarea lui Laurențiu Constantinescu, directorul Editurii Constant Sibiu și fiul tribunistului Ioan-Alexandru Constantinescu, pe care mulți sibieni l-au cunoscut din paginile Tribunei sub pseudonimul Al. Constantinescu. Amintim că regretatul ziarist s-a născut la Cluj, fiind absolvent al Liceului ”Gheorghe Lazăr” Sibiu și al Facultății de Filozofie București (1970), ulterior fiind redactor la ziarele Flacăra Sibiului (1959-1965), Drum Nou (1965-1968) și Tribuna Sibiului (1970-1986), respectiv muzeograf la Muzeul Național Brukenthal. Al. Constantinescu a depus o activitate apreciabilă în domeniul turismului  conducând Comisia județeană de turism montan (cu 36 de cluburi, cercuri și asociații în județ), fiind membru în Biroul Federației Române de Turism și al Asociației Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România, precum și un mare promotor al turismului sportiv și al ecologiei muntelui. Este cunoscută opera lui Al. Constantinescu: ”Aurul verde al Sibiului”, ”Memoria cărărilor”, ”Munții Cindrel”, ”Munții Făgăraș”, ”Arii protejate în județul Sibiu”, ”Transalpina” etc.  La dorința autorului, lansarea de carte a avut un caracter privat, nefiind anunțată public, capacitatea sălii de conferințe „Ioan Slavici” permițând accesul a max. 30 persoane. Iar oaspeții domniei sale au răspuns invitației, lansarea de carte fiind un eveniment lipsit de protocolul manifestărilor oficiale, toți cei prezenți înțelegând să participe activ la actul cultural al descoperirii celui mai celebru oier român, mare luptător pentru unirea românilor. Prezentarea efectivă a lucrării au făcut-o chiar autorul, Laurențiu Constantinescu și istoricul dr. Vasile Crișan, cel care în „Cuvânt înainte”, nota simplu: « ... Laurențiu Constantinescu, demn urmaș al gazetarului tribunist Ioan-Alexandru Constantinescu (1931-2021), ne spune o frumoasă poveste. Nu cu zmei, balauri și feți frumoși, ci cu un personaj al meleagurilor transilvane, intrat în istoria țării sale - Badea Gheorghe Cârțan. În tinerețea celor care ne-am născut în mileniul trecut, Badea Gheorghe Cârțan, ciobanul autodidact din Cârțișoara, de la poalele Munților Făgăraș, intrase în paginile de istorie a românilor printre vestitorii Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. Treptat, istoria națională, în vălmășagul globalizării și a nesfârșitelor reforme postdecembriste, este trecută tot mai mult la subsolul „priorităților” prezentului iar personalitățile sale cu rol paradigmatic și mare forță formativă sunt ocultate sau chiar ostracizate din manualele școlare sau din discursul public. Iată de ce credem că avem nevoie de cărți care să ne aducă mereu și mereu în memorie de unde ne tragem și care este menirea națiunii noastre pe pământ. La temelia unității noastre naționale, Badea Gheorghe Cârțan așeza, nu ura și vrajba, ci lumina cărții și a școlii în limba națională. (...) Autorul a parcurs o bogată bibliografie pentru a-l cunoaște în profunzime și a ne releva idealurile și faptele sale. Expunerea lor, fără pretenția unui demers istoriografic profesionist, este ordonată cronologic, ajutând cititorul să-l însoțească pe temerarul cioban din Cârțișoara pe drumurile transhumanței, dincoace și dincolo de Carpați, prin capitalele Europei în căutarea latinității națiunii sale sau prin secțiile de poliție și tribunalele imperiului oprimator. Sunt relevate pătimirile sale, lungile călătorii de-a lungul și de-a latul spațiului românesc și european, persecuțiile la care a fost supus pentru a-i înfrânge cerbicia de către autoritățile statului dualist maghiar (...)». 

Toți invitații autorului au onorat cu prezența, un rol de mare cinste (în organizarea manifestării) avându-l maestrul Jean Oprișor, o adevărată legendă a muzicii lăutărești sibiene. Născut în Ocna Sibiului, maestrul a încântat auditoriul cu un recital de suflet, pentru a nota în „Cartea de onoare” a Centrului Cultural Tribuna: ”O mare onoare și încântare că mă găsesc în sediul „Tribunei” Sibiu, la un eveniment de suflet dedicat unei lansări de carte, carte scrisă de prietenul Laurențiu Constantinescu. Laurențiu e omul care nu se pierde ori unde l-ai lăsa în aria munților Carpați și nu numai. Este un cunoscător al traseelor și a multor locuri de poveste din Carpații noștri, unici și inegalabili ca frumusețe și bogăție (...)”. În mijlocul atenției invitaților au stat și doi reprezentanți ai administrației publice ai comunei Cârțișoara - primarul Sorin Cîrțan și Gheorghe Budac - ghidul muzeului „Badea Cîrțan”, localitate pe care autorul o prezintă în debutul cărții: ”Se spune că în vremuri pierdute demult în timp, doi frați - pe nume Streza și Oprea - și-au ridicat fiecare gospodării pe malurile unui râu ce coboară din oglinda lacului Bâlea, bine ascuns sub țancurile fierăstruite ale crestei. (...) Au avut ctitorii așezării „mână bună”, alegând acel loc. Fascinantul peisaj oglindit în vatra așezării dar și în bărbăția locuitorilor a născut în timp la Cârțișoara evenimente, întâmplări memorabile, zidiri și nume de oameni de neuitat. Cunoscută încă din 1411 drept „Cârța Română” ...”. Primarul Sorin Cîrțan nota în „Cartea de onoare”: ”Mulțumesc pentru invitația de a fi prezent la evenimentul de lansare a cărții „Badea Cîrțan. Fapte și mărturisiri”, scrisă de domnul Laurențiu Constantinescu. Mult respect redacției Tribuna pentru tot ceea ce face în promovarea culturii și evenimentelor culturale”. Aceeași „Carte de onoare” păstrează și gândurile și mărturisirile mai multor participanți la eveniment: ”Am participat cu bucurie și emoție la lansarea cărții despre Badea Cârțan, semnată de prietenul nostru Laurențiu Constantinescu. Ca urmașă, pe linie maternă, a celui care a uimit locuitorii Romei atunci când s-a așezat lângă Columna lui Traian, mă bucur să descopăr în persoana domnului Constantinescu un atent cercetător al gazetelor din secolul al XIX-lea și un iubitor de istorie transilvăneană” - Ioana Crețu (n.r.: prof. univ. dr. ULBS); 

”Singurele valori care dăinuiesc peste timpuri sunt cele ale spiritului. „Tribuna” ctitorie a marilor noștri înaintași, precum I. Slavici și G. Coșbuc - și nu numai - își împlinește din începuturi și până astăzi nobila menire. La mulți și rodnici ani” - prof. Nicolae P. Pop; 

”Pentru „truditorii” de ieri și de azi ai „nestematei” jurnalistice sibiene! Cu cele mai alese gânduri la ceas aniversar!” - Dan Nanu, Direcția Județeană pentru Cultură Sibiu (n.r. director). 

Precizând că în sala de conferință au ținut să fie prezenți alături de familia autorului, toți membrii colectivului Editurii Constant, alături de prof. univ. dr. Ioan Cosmescu, tribunistul Nicolae Achim, dr. Ovidiu Calborean (Biblioteca ASTRA), ing. Adrian Crețu (n.r. șef Ocol Silvic Rășinari) și alții, reproducem - nu în ultimul rând - mulțumirile autorului: ”Toată recunoștința pentru onoarea de a lansa cartea „Badea Cârțan - fapte și mărturisiri” în acest așezământ cultural cu vechi tradiții publicistice, începând cu anul 1884, avându-l drept ctitor pe Ioan Slavici. Vă mulțumesc cu toată considerația”. Felicitări autorului pentru demersul publicistic, nu multor personalități fiindu-le consacrate lucrări monografice de cinstire și conservare în memoria colectivă locală, regională sau națională.

Participând la întreaga manifestare, mi-am propus să răspund la o întrebare: ”Câte popoare din Europa au avut în ultimul mileniu un cioban de legendă - similar românului Badea Cârțan - care a înțeles că cea mai eficientă armă e „cartea”? Iar gândurile lui - la 175 de ani de la nașterea celui care l-a vizitat pe Ioan Slavici la închisoarea din Vaț și pe memorandiști la Seghedin - au rămas și în lucrarea lui Laurențiu Constantinescu: «Mi-am luat toiagul pribegiei ca să îndulcesc amarul vieții fraților mei de sub cârmuire străină, să le aduc vești din țară și cărți românești în graiul vorbit de dânșii. De altfel doară tot cioban am rămas, numai că port în spatele meu un câmp alb cu oile negre, dar cine le paște le cunoaște. E drept că oile pe care le port acum cu mine nu le cunosc tâlcul și rostul lor decât cărturarii, dar cu brânza lor care nu se strică și n-are nevoe de sare, se hrănesc sufletele atâtor frați de se înfiripează și ai mei, se împuternicesc mințile atâtor oi cuvântătoare înzestrate cu graiul dulce și cu mândrul port strămoșesc». 

O întrebare firească, pentru autor: pe când o lucrare monografică dedicată lui Al. Constantinescu, marea personalitate din „micul univers” contemporan al turismului românesc, un vrednic precursor al tuturor proiectelor inițiate în „Anii drumeției” ?. Vă informăm că în cursul lunii ianuarie, la Centrul Cultural TRIBUNA se vor lansa în premieră lucrările cunoscutului publicist N.I. Dobra - „Din jurnalul unui gazetar bătrân” (2021). ”Dacă sunt fericit? Mă credeți idiot?” (vol.I) și cea a cercetătorului sibian Cosmin-Crăciun Cruciat - „Pe urmele inginerului rășinărean Stan Vidrighin”, o personalitate națională, prea puțin cunoscută sibienilor! Lecturați Tribuna și „dați mai departe!”, toate evenimentele organizate în Centrul Cultural fiind prezentate în paginile cotidianului Sibiului! Marius HALMAGHI