Am înţeles de mai demult că omul a ales între a se adapta naturii şi a trăi în pace şi armonie cu ea şi între a face mişto de ea şi a o "adapta" în funcţie de cerinţele lui, varianta asta a doua. Am mai înţeles că în oraşe, grija faţă de spaţiul verde şi întreţinerea lui se opreşte la "lumea vrea mai multe locuri de parcare" şi "să scăpăm de bocheţii ăia că lumea vrea locuri de parcare" şi că "verde" nu se referă la copaci ci la defrişarea lor pentru a se betona şi asfalta piste de biciclete care chiar dacă-s vopsite în verde, tot asfalt şi betoane sunt de fapt.

 

De unde am înţeles astea? Din teren. De pe teritoriul dragului de oraş Sibiu-Hermannstadt, care e plin de atâtea exemple că dacă le-ai fotografia, ţi-ar ieşi de un raft de albume umoristic-sociale care ar pune în umbră legendarul Caracal, cu toate caracteristicile lui ce l-au făcut faimos.

De ce să nu avem pomi pătraţi dacă se poate asta?

Am înţeles (mai ales de la unii mulţi arhitecţi "în cărţi") că acum colţurile sunt la modă. Clădiri cu colţuri, acoprerişuiri în unghiuri cât mai ascuţite. Peisaj în colţuri pentru oameni cât mai în colţuri. Rotunjimile nu mai sunt cool într-o lume ţepoasă şi pătrăţoasă. A, natura e altfel? Nu face nimic, o modificăm şi pe ea, că e proastă şi nu se adaptează evoluţiei ţesutului urban şi noilor trenduri, că ce, nu e prima oară. De aia avem legume din plastic în supermarketuri şi ciori în mediul urban. Motive sunt, plauzibile, pot argumenta specialiştii în domeniu. 

De exemplu în cazul de faţă, avem copaci cu coroana pătrată. Natura, în impercecţiunea ei, nu a creat aşa ceva că neah, ea nu se ia după ce e cool prin ţările vestice. Oamenii, până recent, au zăcut în întunericul obscurantismului mai ceva ca credincioşii din fiţuicile propagando-ateiste de ieri ale comuniştilor şi postăcelile ateistoide de azi tot ale comuniştilor digitali. Aflu astfel, nu cu o doză de mare amuzament, că la Sibiu, din fericire doar pe o stradă (sărmana!), vom avea şi noi ce a văzut Parisul: pomi pătraţi. Adică, na, copaci cu coroana pătrată. 

I se spune "pollarding" şi nu e vorba neapărat de coroana pătrată

Primăria Municipiului Sibiu anunţa, cu mândrie, că la Sibiu se va implementa o "tehnică de toaletare a arborilor folosită în premieră". Care, "în termeni de specialitate", se numește “pollarding”. Adică, mai pe înţeles, "o intervenție mai accentuată în coroana arborelui, cu tăieri care vor da o anumită formă acesteia". Adică una pătrată. Sau în fine, cubică sau parelipiledică, în funcţie de cum are coroana sărmanul copac-cobai. 

Am căutat şi eu pe net, la alţi specialişti. Pollarding înseamnă o metodă de toaletare care e axată pe tăierea părţii superioare a coroane, ce are ca rezultat o dezvoltare mai puetrnică a acesteia. Deci NU E VORBA de făcut cuburi din coroana copacilor. Ci doar de o intervenţie asupra ei. Am căutat imagini cu pollarding şi am văzut doar copaci toaletaţi, nu tunşi cu rama. 

Scopul declarat al transformării copacilor din normali în pătraţi este, spune tot Primăria, menţinerea arboriilor "la o anumită dimensiune și distanță față de rețelele de utilități aeriene și față de fronturile caselor". Adică dacă are coroană pătrată, cubică sau cum vreţi, copacul nu mai creşte. Nu ştiu în ce lume copacii nu se dezvoltă şi nu ştiu în ce lume absurdă copacii trebuie să se supună apucăturilor unor arhitecţi, urbanişti sau funcţionari. 

Amuzant este că, faza asta cu distanța "față de rețelele de utilități aeriene", era, pe vremea când nu dăduse moda "verde" peste Sibiu, rezolvabilă prin îngroparea numitelor reţele aeriene care oricum, aşa cum stau atârnate, dau un aspect urât oraşului. Probabil s-o fi renunţat chiar dacă e vorba de gropi, betoane şi asfalturi şi forme care fac bani din asta, că uite, pe Iorga s-a realizat asta apoi unele cabluri de la iluminat s-au întrerupt şi s-a făcut apoi una românească, cu fir tras de la un stâlp la altul. Chestia cu "fronturile caselor" nu o pricep, în Lazaret, pe Oţelarilorl erau copaci mai mari decât şcheleţii ăştia de acum şi nu am auzit să se fi auto-demolat vreo casă din cauza lor.  

Copacul cel rău din oraşul cel bun
  
Un alt argument care se doreşte crezut, este că dacă faci coroana pătrată la copaci, se evită "extinderea rădăcinilor care pot provoca daune imobilelor, trotuarelor și carosabilului". Da, cartiere întregi sunt în ruine din cauză că rădăcinile copacilor s-au dezvoltat precum mangrovele, de s-au bulit case, blocuri, zgârie-nori, baze extraterestre şi intraterestre, tuneluri dacice, ansambluri imobiliare ale imobiliarilor pentru care facem orice, şi mai ales etc.

Dacă daţi o tură pe Oţelarilor vezi vedea că riscul pomenit de primărie este inexistent. Asta înc azul în care copacii de pe stradă nu sunt cumva iradiaţi şi se vor dezvolta razna şi random. Sărmanii pomişori sunt de dată recentă. Niciunul nu e gros ca virgulă castanii de pe Coposu să zicem şi sunt chiar curios dacă e vreo statistică ce zice cîţi copaci au distrus vreun imobil, pardon câte zeci-sute de imobile au fost demolato-deteriorate de copaci. Cele de pe Şaguna cumva? Sau pe Mitropopliei? Sau poate la Pasajul Scărilor?  Sau Piaţa aurarilor colţ cu Movilei? A, trotuare mai crapă, da, uneori, dar nu mai des şi mai amplu decât atunci când se apucăd e crîpat la ele cei de la gaz, cabluri, conducte şi alte chestii care se petrec neapărat după o reabilitare (pentru că simplu, aşa dispare garanţia deci se poate interveni, alţi bani altă distracţie şi totdeauna cineva care câştigă din asta).
La fel, copacii sunt pe Oţelarilor la distanţă respectabilă faţă de case pentru ca rădăcinile să constituie un pericol iminent în următorii, hai să fim pesimişti, ani buni. Deci scuze, nu cumpărăm asta. 

Bun, putem spune că ar fi un pas mai înainte decât "toaletarea" tradiţională model măciucă, practicată vreme de decenii de primăriile din oraşele patriei, metodă care lăsa mai mult trunchiul. La fel faţă de toaletarea de la rădăcină în sus ca la unele sălcii de pe Cibin, de pe partea cu str. Râului, pe unde NU avem pistă de bicicletă dar s-a defrişat pentru că da ce te interesează pe tine. Sau uite, e de preferat o toaletare oricum, şi în forma blazonului, coifului sau pălăriei lui Hermann Descălecătorul, decât una model Sibiu, definitivă şi irevocabilă din motive de "mobilitate", "rrabilitare", "reconfiguarre" sau alte expresii care se lasă la final cu drujbă şi buldoexcavator.  

Numai că hop, altă fază. Tot experţi ăia de la un click distanţă spun că tunderea copacilor, toaletarea, na, pollardingul vieţii ăla al pomilor, se face în perioada de repaus vegetativ. Adică TOAMNA TÂRZIU sau PRIMĂVARA DEVREME. Primăvară devreme la Sibiu e de prin februarie şi se vede clar că băieţii au pollarduit aici crengi înmugurite, deci se intervine cu ce logică? Aceeaşi cu care vii cu furtunul ziua în amiaza mare fix când bate soarele, să uzi florile din părculeţe.

A, unii spun că şi în vest sau chiar în Oradea se mai face aşa cu coroana copacilor. Asta nu înseamnă decât că ceva ce natura ar considera anormal e o boală care se răspândeşte în numele a nuştiuce că mai bine să nu ştiu. La fel, cineva a comparat chestia asta de pe Oţelariloc cu pomii din Minecraft. Inexact, ăia arată mai armonios. 

Despre părerea sibienilor despre conceptul ăsta revoluţionar de pe sărmana stradă a Oţelarilor, puteţi afla citind comentariile lor de pe reţele, la ştirea cu. Doar cautaţi pe Febeu' cu "sibiu" şi "pollarding" şi vezi avea parte de o lectură care vă va înveseli mai mult decît depresivii aceia de-şi încearcă norocul în standup-comedy prin beciuri cu mese şi beutură. 
Despre părerea mea, aflaţi că pe viitor, de acum încolo, mă voi gâîndi de două ori atunci când voi fi întrebat de unde sunt. Poate voi zice că din Brezniţa Ocol, Havârna, Jegălia sau Caraorman, ia ghici de ce. Şi nu că aş dori asta că mi-e chiar drag amărâtul ăsta de Sibiu. Sau ce a mai rămas frumos din el. 

Bine OK, am înţeles, poate asta e acum, nu mai tăiem copacii, îi facem doar de râs...