Am luat o pauză cu seria asta a "nebuni(i)lor", pentru că, unu, am avut alte treburi şi, doi, am zis că dacă e perioadă electorală să lăsăm pe fiecare să facă ce vrea, să se promoveze cum vrea, să ne convingă dacă poate, să ne atragă, să vedem ce şi cum se mişcă, ce promisiuni mai sunt în top, ce comportament are, el, alegătorul şi, mai ales, de ce în loc să aleagă oameni, alege să stea acasă. Plus de asta, dacă m-aş fi apucat de ronţăit atitudini, comportamente şi exprimări, iar ar fi sărit unii de fund în sus că-s cu ăia, că-s plătit de ceilalţi, că rahat, că fratele lui rahat care nu se numeşte aşa, că plătit să, şi alte alea. Cert este că nu am râs de multă vreme aşa cum râd în ultima perioadă şi am vaga impresie, confirmată pe zi ce trece, că mulţi au cam luat-o pe ulei şi că pandemia de covid a rămas în urma unei pan-dileli colective de care, spre deosebire de prima din care de regulă scapi, nu te mai vindeci ever. Dar ia să vedem ce şi cum...

Poate nu ştiaţi câte partide avem şi mai ales cu ce nume se arată...

Dacă te uiţi pe la teveuri, pe presa scrisă care e mai mult online decât scrisă sau pe postăcelile de pe reţele, zici că la noi la România, politic vorbind, avem doar PNL, PSD, USR acompaniaţi de partide mai ne-mari ca ALDE, PMP, FDGR, UDMR, etc şi, desigur liderii acestora. Aşa ziceam şi eu. Aşa zicem toţi. Ei bine, căutând (altceva) pe pagina Autorităţii Electorale Permanente am descărcat documentul numit "Registrul fiscal al partidelor politice". Vă daţi seama că mă interesa acolo banii primiţi de la stat de fiecare partid în parte. Nu a fost asta, dar m-am delectat cu o lectură demnă de un thriller. În document sunt trecute TOATE (nu?) grupările şi partidele politice din România. Ştiţi câte sunt? Nu ştiţi. 186. Adică unasutaoptzecişisase bucăţi. Un tabel pe 12 pagini. Şi mai pun pariu pe oricât că de majoritatea nu aţi auzit în toată viaţa voastră de până acum. Uite mai jos.
Avem o mulţime de partide axate pe brandul local-zonal: Partidul "Mândri că suntem arădeni". Sau Partidul pentru Argeş şi Muscel. Sau Partidul Botoşănenilor, Partidul "Uniunea pentru Codlea", Partidul "Brăila Nouă", Partidul "Iniţiativa Pătârlagele", Partidul "Constanţa Altfel", Partidul "Mişcarea pentru Medgidia", Partidul "Costineştiul Unit", Partidul "Uniunea Independentă pentru Tecuci", Partidul Gorjenilor, Partidul Ialomiţenilor, Partidul Politic "Iniţiativa Otopeniului Nostru", Partidul "Prahova în Acţiune", Partidul "Independenţii Comunei Moşniţa" sau Partidul "Renaşterea Săcălazului".   

Mai avem partide cu denumiri cumva sentimental-patetice, ca Partidul "Alianţa Creştină Adevărată Română", Partidul "Forţa Identităţii Naţionale", Partidul Politic "Tradiţie, Onoare, Disciplină, Excelenţă", Partidul "România Raţională", Partidul "Uniunea Naţională pentru Democraţie, Omenie, Respect-UNDOR", Partidul Renaşterii Naţionale, Partidul "Adevăr şi Dreptate", Partidul "Apărătorii Copiilor Noştri" sau Partidul Revoluţiei. Chiar sunt curios să le citesc platformele-program să văd cât de fezabile sunt şi ce promovează.  
Mai avem partide cu nume, cum să spun, la care să fii precaut şi pe care sincer, nu m-aş simţi confortabil dacă le-aş vedea la putere. Din următoarele motive: Partidul Comuniştilor; Partidul Pirat România; Partidul "Rezist"; Partidul "Noi, Getodacii!"; Partidul Naţional "Pentru Patrie"; Partidul Comunist Român "Secolul XXI"; Partidul Naţionalist;  şi ATENŢIE,  Partidul Naţional Socialist. La ultimul chiar am dat pe spate, serios. Deci există sau măcar a existat până recent în România. Şi este în evidenţa Autorităţii Electorale Permanente.
 
Mai avem partide uitate, cu nume răsărind din manualele de istorie sau din perioadele "tinerei noastre democraţii": Partidul Naţional Român, Partidul Naţional Ţărănesc Creştin şi Democrat, Partidul Social Democrat al Muncitorilor, Uniunea Social-Liberală sau Alianţa Dreptate şi Adevăr. Să trăiţi bine, vorba aia.   

...Sau chiar avem partide cu denumiri simpatice, ca: Partidul Nostru, Partidul Oamenilor Liberi,  Partidul "Forţa Pensionarilor". Ori direct comice: Partidul Liga Organizată a Regiunilor Drepte", "Partidul Politic Uniunea Nativilor Digitali", Partidul Creştin Social Liberal Român, Partidul Reformator, Partidul Politic Realitatea, Alianţa de Centru-Dreapta, Alianţa de Centru-Stânga (ambele la aceeaşi adresă!), Partidul Socialist Creştin, Partidul Dacismului Autonom Conservator, Partidul Stejarilor...

Ei vedeţi că în România nu e doar PeSeDe şi PeNeLe? A, şi USeRe? Că sunt multe alte asocieri de oameni în scop politic care vor şi ele să acceadă la ceva, măcar la nivel de Pătârlagele sau Moşniţa, dacă nu chiar la reîntoarcerea spiritului zalmoxian în politica noastră? No, acum, ori mergeţi cu adeziunile la ce alegeţi din lista AEP, ori înfiinţaţi un nou partid. Că uite, e voie.

Tu eşti de vină că nu ai pe cine să alegi?

Scriam mai înainte, atât "oficial" (în ziar) cât şi personal ("pe reţelele de sociaizare") că absenteismul mai mult ca vizibil la votul de la locale - sub jumătate pe plan naţional, plus/minus o treime la Bucureşti, Sibiu, Timişoara, Cluj - ar trebui să le dea de gândit celor de la partidele politice lansate în cursa pentru putere. Că e o problemă GRAVĂ că omul nu mai are chef să îşi exerciteze dreptul democratic de a alege şi că sunt multe cauze care au dus la aşa ceva. Da, ştiu, toţi se laudă acum cu procentele câştigate, că "românii" sau 'enii (bucreşt-enii, sibi-enii, timişor-enii, etc) au ales pe....", mulţumesc celor care au şi le-au, uitând, desigur, sau mai degrabă nepăsându-le că o majoritate au ales să nu-i aleagă şi să NU aleagă. Să nu voteze nici "pe" şi nici "ca să nu iese" cineva. Şi mai ziceam că au tot respectul meu cei care au ales boicotul, ceea ce i-a revoltat pe mulţi adepţi ai implicării cu orice preţ.

Normal că dacă nu ai ce alege, că dacă nu a reuşit candidatul sau partidul X să te "prindă" cu ceva, să îţi câştige încrederea până la stadiul în care te deranjezi să faci "poc" pentru el cu ştampila în căsuţa cu numele lui şi al structurii politice care i se află în spate, nu îţi vine să faci acte de prezenţă şi de "implicare", doar aşa, vorba sibienilor, "ca să hie" sau "că aşa trăbă". Repet, la vot e ca la magazin. Te uiţi pe oferte, te uiţi la preţuri. Vezi ce merită şi ce nu. Vezi dacă cu produsul ăla la care se face reclamă cât peretele nu cumva te-ai ars vreodată şi nu merită. Vezi dacă ai nevoie de aşa ceva în casă. Apoi te decizi să cumperi sau să NU. Pentru că nu e obligaroriu că, dacă te uiţi pe catalog, să achiziţionezi ceva, doar ca să zică lumea că nu eşti calic sau zgârcoman. Dacă magazinul acela nu şi-a mai reînnoit oferta de ani de zile (ani de săptămâni, ani de luni...) şi nu mai bagă ceva nou ci tot marfa aia de care te-ai plictisit, evident că nu te interesează. Dacă semnalezi că produsul cutare e expirat sau are reclamă falsă sau ai alte îndoieli, iar vânzătorul, în loc să te asculte şi să zică mersi pentru sugestie sare cu gura că eşti ori ciumek, ori că te-au trimis ăia de la alt magazin să le strici afacerea, normal că zici că prafu' de ei şi că cine-o mai pune piciorul acolo vreodată. Pentru că ăsta e dreptul tău. Cel de a NU.

Dar uite că ideea asta nu e agreată de mulţi (mai ales implicaţi direct sau colateral în chestii politice). Şi, paradoxal, în loc ca ideea de bază să fie "bă, ia hai să vedem ce nu merge, care-i treaba cu clientul-alegător, de ce ne ignoră, de ce i se rupe în asemenea hal, de ce stă acasă deşi nu e referendumul pentru familie, văd că, de fapt, de vină e... tot alegătorul. Că cică nu e educat. Că cică refuză implicarea, că dă cu şutul la un drept. Aha.
 
Faptul că partidele se ceartă unele cu altele la infinit ignorându-te complet şi dintr-o dată, în campanie, îşi amintesc subit de tine cumva şi se plimbă în brigadă pe bulevarde să-ţi dea pliante şi poze îmi dă obligaţia de a-i vota? Faptul că apar candidaţi din senin, de te întrebi, în faţa panoului electoral "da' cine-i frate că n-am auzit de el?", îmi generează încrederea de a merge la secţie să-i votez doar că-s ceva nou? Când văd că cei care porcăiau biserica şi pe credincioşi că-s proşti şi votează cum le spune popa, stau la pândă după slujbă pe la poarta exact a bisericii pentru a distribui pliante cu şefii lor, pot avea încredere în ei? Când văd tot mai puţin spaţiu verde prin oraş şi când îmi aproape rup picioarele pe trotuarele praf şi pulbere, să mă duc la vot cu lăutarii după mine? Când văd promisiuni electorale bătând spre science-fiction sunt obligat să le cred şi să le dau girul meu?  Când văd o atitudine de jemenfiche şi bocete că lumea e rea şi concurenţa şi mai rea şi că targetul e doar pe pensionari şi bugetari, să mă deranjez? Păi atunci eu sunt ăla needucatul şi nepăsătorul cras?
Cineva mi-a replicat că dacă ţi-e foame, nu te uiţi la ce mănânci. Am răspuns că dacă mi-e foame, nu e bine şi obligatoriu să mănânc ceva stricat, doar ca să zic că am mâncat.
Şi, apropo, repet, eu am votat. Nu atât ca să iasă, cât ca să nu iesă. Dar înţeleg şi respect şi solidarizez cu toţi cei care NU au făcut aceasta, pentru că ştiu de ce. Şi până acuzaţi lumea de nepăsare, mai bine întrebaţi-vă cum au ajuns oamenii aşa. Şi veţi afla motivele direct de la sursă. Măcar ca să creem impresia falsă că ne pasă de popor.

... Alo, Bucureştiu', a fost apă caldă?

Nu pot trece peste cea mai amuzantă fază a alegerilor locale de acum. Apa caldă de la Bucureşti. Nicuşor Dan a promis apă caldă bucureştenilor. Nicuşor Dan a ieşit primar, deci trebuie să dea apă caldă bucureştenilor.
Din start, ideea mi-a înveselit zilele pre-electorale. Am prins tot felul de alegeri, cu tot felul de promisiuni. Iliescu şi FSN ne promiteau salam, paşapoarte şi că nu vor da frumoasele întreprinderi socialiste burghezo-moşierilor. Convenţia Democrată ne promitea scoaterea României din rahat via celor 15.000 de specialişti care aşteptau doar semnalul "start" pentru a ne aduce şi luna de pe cer. PDL şi Băsescu promiteau "să trăiţi bine". PDSR-PSD promiteau pensii şi salarii mărite. Toţi promiteau că UE, NATO, structuri, blablauri, de parcă nu tot aşa intram, că ăsta era meciul decis de mai sus. Am primit plase cu FSN, şepci cu Isărescu, portocale cu Stolojan, umbrele cu PNL, mici şi bere de la PDSR, desfăcătoare de bere cu nu mai ştiu cine. Dar nimeni până acum nu a promis apă caldă. Hai pe bune... Apă caldă? Deja trăiam în alt film, înapoi în timp, în anii de tristă cumva amintire '80. Deja aşteptam promisiuni cu un kil de ulei în plus la raţie, 100 de lei adaos la alocaţie, extinderea intervalului orar la televizor dincolo de cele două ore sau graniţă deschisă spre Iugoslavia.
Hai, bă, apă caldă? Să promiţi apă caldă? În 2020? Când ai net la viteze de nevisat? Când ai smart-chestii de poţi aspira praful la Bucureşti iar tu să fii în Edinbără? Când comanzi haleală pe smartfon? Să faci live să te vadă mapamondul dar să-ţi încălzeşti apa în oală, la aragaz? Mi-am zis, iniţial, că e fake. Că e o glumă de la Ciuma', ca să facă de râs pe (contra)candidat. Dar nu. Pe facebook, USR-PLUS a promis asta. "Imaginează-ţi ziua de luni, 28. A câştigat Nicuşor Dan. Vei putea să faci duş".  Alta: "Vă promitem apă caldă. Nici nouă nu ne vine să credem că e nevoie să promitem aşa ceva" (poză cu un corporatist, la cămaşă şi cravată, făcând duş). Sau chiar în ziua votului, pentru că ne permitem să o cotim pe lângă legea care nu permite să faci campanie electorală: "Mergi la vot pentru că facebook nu îţi dă apă caldă". Eu, să fi fost candidatul, aş fi făcut ceva scandal că e o promisiune ne-fezabilă, ne reală, că tehnic nu ai cum ca să repari ceva făcut praf doar aşa, între exit-poll şi rezultatele oficiale de la BEC. Că, da mă voi zbate, voi rezolva, voi da eu însuşi la lopată, voi suda electric şi oxiacetilenic ţevi, că mă voi implcia, că voi accesa, că îmi voi da silinţa ca să. Dar NU. A dat bine bălăria, a adus voturi, a fost OK
.
Dacă nu ieşea Nicuşor Dan la Bucureşti, poate era rămasă doar la secţiunea "just for fun", ca votul pentru primarul decedat al celor din Deveselu care oricât aţi râde de ei, au o scuză enormă: mortul era pe listă. Sau dacă ieşea fără faza cu ape calde, povestea era la fel de ternă şi nesărată ca rezultatele de la Sibiu. Dar Nicuşor Dan a ieşit. Deci, dacă ai ieşit şi ai promis, trebuie să te ţii de cuvânt, că aşa ai promis şi de aia ai ieşit. PUNCT!

Dar, DUPĂ ce a ieşit, Nicuşor Dan spune aşa. Că mandatul lui va începe undeva în jur de 10 octombrie. Bun, şi de ce s-a promis apă caldă din 28 septembrie, ziua de luni? A, nu ştim, dar dădea bine la mobilizarea vot.
Mai aflăm tot de la el, că iarna o să înceapă pe 15 noiembrie fix. Aş întreba de unde ştie, că tot rumânu e convins că iarna calendaristică începe pe 1 decembrie iar cea astronomică pe 21 sau 22 decembrie. Nu de alta dar poate iar o comitem precum cu apa caldă şi vor fi pe 19-23 noiembrie nişte temperaturi cu plus peste 18...
Şi că dacă iarna începe fix pe 15 noiembrie, nu se vor putea schimba conducte "în perioada asta". În care perioadă? Oricum nu contează, mesajul e clar, nema conducte schimbate, nema apă caldă. DAR! Dl. N. Dan promite că "în acest interval" (care, dintre 15 noiembrie şi 15 noiembrie?)  vor fi asigurate "stocuri pentru avariile" care "în mod sigur vor fi foarte multe".  Stocuri de? De apă caldă? Cum stochezi apa caldă să rămână caldă? În termosuri gigant?  Care apă să vină pe? Conducte stricate? Care nu duc apa? E o fractură logică aici. Şi mecanică şi energetică. Tot ND spune că "o să fie sute de avarii" la iarna lor, a bucureştenilor votanţi de apă caldă. Dar că va fi OK, că totul e să se intervină şi să le spună "celor afectaţi" cât durează. Adică (virgulă) cât durează să nu ai apă caldă când nu ai apă caldă.

Data viitoare voi candida eu şi voi promite că de a doua zi va circula tramvaiul de pe Dealul Guşteriţei până în Magnolia şi Arhitecţilor cu 120 la oră. Plus bere la preţ de angro la toate terasele din centru. Plus pistă de biciclete în Turnul Sfatului. Plus curent când se ia curentul. Că văd că merge, chiar dacă nu se poate fizic şi tehnic şi nicicum.

Ei, aveţi apă caldă la Bucureşti? Îi fain? Sau hai altfel, fără glume, că am râs destul. Cei care au lansat mesajele astea tembelistice, eu, să fiu candidat-victimă, sau eu-şef de partid, i-aş trimite cel puţin la oi. Dacă n-au făcut nicio brânză la oraş, măcar să facă brânză concretă, la sate. Pot să-i spună brânzei şi "de Sibiu", că cică se vinde bine la Bucale. Da e receeee!!!...
Dar bucuraţi-vă, în compensaţie la apa caldă care-i rece, noul primar ales de un procent din minoritatea care a ales, a anunţat că vă va scuti de târgul de Crăciun şi Paşti. Noa. Fericiţi în România, că nu eu am inventat asta.

Iar dacă nu v-a plăcut povestea, ziceţi mersi că nu am tratat subiectul voturilor, camerelor, declaraţiilor cap în cap şi isteriilor useristo-pesediste şi uitatului pe pereţi oficial plus tot felul de ameninţări de la Sectorul Unu. Dar am lăsat până se decide cine a fost cel cu sacul, că e ca la textul grilă. Vă daţi seama ce ieşea, nu? Poate nu vă daţi seama... Da vot nu mai pupă nimeni de la mine, asta e sigur, poate candida şi Burebista reloaded în alianţă cu haiducii lui Şaptecai frumoşi.