O nouă vânzoleală mediatică este în topul ştirilor politice interne: duelul Cernea-Mazăre pe tema „finanţarea de la stat a cultelor religioase”. A avut şi de ce să fie în top, deoarece ambii sunt personaje pitoreşti ale ecranului. Motivul e şi el pitoresc, deşi mocneşte de mult. Ca să-l sintetizăm, e urmarea campaniei virtuale „să nu mai dăm bani la popi”. Cu destui partizani, chiar dacă discursul lor nu depăşeşte în inteligenţă pe cel al unei piţipoance cu fiţe şi lecturi pe sărite. Trecem peste hazul faptului că gâlceava cerno-măzărească are loc în interiorul unui partid la origine „secular”, ca cel social-democrat. Trecem şi peste faptul că Radu Mazăre nu este un schimnic de la un schit uitat prin munţi, ci... Radu Mazăre, cel cu şcoală de samba, petreceri cu gagicuţe în cluburi şi uniforma sa paramilitară ce îmi aminteşte de miliţiile marxiste din Rhodesia de Sud-Zimbabwe. Despre Remus Cernea ce să spunem, decât că e un personaj vehement. Aş spune că s-a născut la momentul nepotrivit, locul lui fiind undeva prin anul 1949, cu pantaloni de stofă ieftină pe el, cămaşă cu mâneci suflecate deasupra coatelor tot pe el şi şleapcă proletară pe creştet, tunând şi fulgerând de la tribună, cu steagul cu seceră şi ciocan în fundal, împotriva religiei-opiu al popoarelor, în aplauzele frenetice ale clasei muncitoare şi ţărănimii muncitoare. Problema sa personală ar fi fost atunci că Partidul avea ceva probleme cu purtătorii de pleată şi cu cei care nu au un loc de muncă stabil. În fine.
Să revenim la subiect. Bani de la stat pentru cultele religioase. Da sau nu? Partizanii lui „nu”, invocă faptul că „popii” sunt bogaţi, au maşini luxoase, că îi obligă să dea bani când fac nuntă sau botez, că în loc de biserici e mai bine să se construiască spitale şi şcoli şi că e o risipire a banilor de la Buget care ar putea fi folosiţi în cauze nobile ne-religioase.
Da, sunt preoţi bogaţi, la fel cum sunt preoţi săraci. Dar sunt ei singurii bugetari cu maşinuţe de top şi vile? Da, plăteşti pentru nuntă şi botez. Dar plăteşti mai mult decât dai bani (la negru) la lăutari? Sunt puţine spitale? Cum mă-sa, că bugetul Sănătăţii e 4,4 % la nivel de peste opt miliarde de lei, iar Cultele au 0,2%. Adică ăştia, popii, pot construi biserici din banii ăia, iar Sănătatea nu spitale din ăilalţi? Acelaşi lucru este valabil în cazul şcolilor: educaţia are 3,22% din PIB, de zece ori mai mult decât Cultele. Care e treaba cu şcolile?
Plus că, pun pariu, majoritatea celor care vor să taie cultele de la finanţarea statului, uită un aspect important: Cultele nu înseamnă exclusiv Biserica Ortodoxă. Ci toate cele 18 recunoscute legal în România. Aşa că, dragi activişti „seculari”, v-aţi ridicat automat şi împotriva catolicilor, evanghelicilor, mozaicilor, musulmanilor, etc. Faceţi faţă?
Şi hai să zicem ceva SF: că fantezia legislativă şi complet ilegală şi discriminatorie a lui Cernea, la fel de viabilă ca victoria nord-coreeanului Kim-Jong-Un asupra Statelor Unite, ar fi un fapt real. CHIAR s-ar duce banii aceia economisiţi din ne-plătirea bisericii şi „popilor” unde trebuie? S-ar ieftini benzina? Ar creşte minimul pe economie? Ar veni investitorii străini? Am bea toţi Jack în cluburi de fiţe?
Dincolo de partizanatul pro sau anti-religios, să vedem ce spune legea: tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (pe care nu o putem acuza de fanatism religios, nu?) spune că ea, UE, „respectă şi nu aduce atingere statutului de care beneficiază, în temeiul dreptului naţional, bisericile şi asociaţiile sau comunităţile religioase din statele membre”.
La fel, Legea 489/2006 privind libertatea religioasă (sublinierea noastră) şi regimul general al cultelor, prevede că statul român recunoaşte „rolul spiritual, educaţional, social-caritabil, cultural şi de parteneriat social,(...) precum şi rolul important al Bisericii Ortodoxe Române şi al celorlalte biserici şi culte recunoscute în istoria naţională a României şi în viaţa societăţii româneşti”.  Deci, Remus Cernea este aşa de democratic încât îşi bagă, de dragul convingerilor proprii, picioarele în legislaţia europeană şi naţională, fără de care el ar fi rămas doar un simplu lider al unei găşculiţe de hipsteri. Mai comic e că el nu a făcut public proiectul ăsta hazliu în campania lui electorală pentru că nu l-ar fi votat nici ceata sa de pe facebook. Pardon, lui i-a ieşit că „nu e relevant“.
Ştiţi ce? Între (ce e sub) pleata lui Cernea şi basca de ceghevară a lui Mazăre, o prefer pe a doua. Măcar e mai pitorească şi mai veselă. Pentru că, folcloric vorbind, nu stă lumea-ntr-un ficior, nici Cultele în Remus Cernea.