În 29 mai 1940, scriitorul Liviu Rebreanu ros­tea discursul de recepţie la Academia Română, intitulat "Laudă ţăranului român". Spunea atunci marele romanci­er: (...) Mulţi învăţaţi consideră naşterea şi începuturile neamului românesc drept o enigmă sau un mira­col sau, în sfârşit, ceva inexplicabil prin obişnuitele metode istorice. Este, fără îndoială, o minune cum a re­zistat şi a persistat aici poporul nostru, în mijlocul tuturor uraganelor. Dar ţăranul român, existenta lui permanentă pe aceste plaiuri poate dezlega taina aceasta şi altele care ne privesc. Ţăranul e începutul şi sfârşitul (...)". Cred că Rebreanu cam exagerează idealizând ţăranul român, pe care îl prezintă într-o altă lumină în romanele lui.
Acesta este "editorialul" revistei "Magazin istoric" (septembrie a.c.), urmat de alte articole de interes. Iată câteva titluri: Profesorul de istorie, azi (acad. Ioan-Aurel Pop), Iuliu Maniu în rapoarte germane 1940-1941 (Ottmar Traşcă), Parlamentul Marghiloman (Daniel Cain), Povestea familiei von Trapp (Florentin Stănescu), 22 iunie 1941. Documente noi după 77 de ani (Florentina Dolghin), Economia României 1918-2018 (Bogdan Murgescu), Povestea unui succes. 50 de ani de la producerea primului autoturism românesc (Nicolae Macovei), Două crime în primăvara anului 1907, în Teleorman (Steluţa Chefani-Pătraşcu), Regina Maria. Activitatea Politică (Ioan Scurtu), California africană a Franţei (Florentina Dolghin), Ghilotina înainte de ghilotină (Stefan Lemny), Convorbiri cu Masaryk (Anca Irina Ionescu) etc.
"Magazin istoric" a fost şi a rămas o publicaţie serioasă, în care publică oameni competenţi.