În urma cu 20 de ani Timişoara începea ceva ce avea să se numească Revoluţia Română.

Au murit câteva mii de oameni pentru libertatea românilor şi pentru democraţie. După revoluţie Silviu Brucan, un dizident al regimului comunist, făcea o profeţie anume că României îi vor trebui 20 de ani pentru a ajunge la o democraţie autentică. Au trecut 20 de ani şi România încă este o platformă de nemulţumiri aruncate de pe o baricadă pe alta. Revoluţia română încă nu a încheiat deznodământul inspiraţie unice, iar după 20 de ani ţesutul contrastelor bizare predomină.Denis Deletant, politolog, istoric şi consultant BBC la revoluţia din 1989, remarca după o rememorare a evenimentelor din urmă cu 20 de ani că finalul revoluţiei române ar putea să fie rezumat astfel : "eroii mor, luptătorii se întorc la casele lor şi oportuniştii ajung în prim–plan". Acum după 20 de ani România încă nu poate să aniverseze majoratul democraţiei, în schimb poate să mulţumească celor care au reaprins idealurile generaţiei de luminaţi români cei ce au fost clăditorii României moderne.La 20 de ani de la reaprinderea luminilor să le aducem un pios omagiu celor care au căzut pe altarul idealurilor democraţie şi celor care au fost alături de ei, pe linia întâi din tranşeeia nemulţumiţilor României anului 1989.Aceleaşi gânduri le adresăm sibienilor care au fost ecoul timişorenilor,înainte de reacţia bucureştenilor.

18.12.1989 - Aici. Europa Liberă!

Emil Hurezeanu: Dragi ascultători din România şi din străinătate! Sunteţi între timp la curent cu evenimentele dramatice care s-au desfăşurat în ultimele două-trei zile la Timişoara îndeosebi. Avem o mărturie extraordinar de importantă: Prima manifestaţie a fost cea în legatură cu preotul reformat maghiar de la care într-adevăr a pornit totul. Ieri în cursul amieziii, in jurul orei 12, s-a format iarăşi o mare grupare, de aproximativ 2000-3000 de tineri, muncitori, studenţi şi foarte mulţi copii, în cartierul universitar. Pe marginea străzii oamenii aplaudau cu lacrimi în ochi. Nu am crezut că pot vedea aşa ceva.  Mai vreau să spun masa de demonstranţi a strigat Fără violenţă, fără violenţă. Văzând soldaţii pe care îi aşteptau, masele strigau: Noi suntem poporul, voi pe cine apăraţi? Noi suntem poporul, voi pe cine apăraţi? Apoi o altă lozincă scandată a fost: Azi la Timişoara, mâine în toata ţara!

21.12.89 - Actualitatea românească. Ediţie specială : Stare de urgenţă la Timişoara

N.C. Munteanu: În momentul în care vă vorbim în Timişoara a fost deja decretată starea de urgenţă. Starea de urgenţă decretată după un discurs foarte ameninţător al lui Nicolae Ceauşescu care în mai multe rânduri a vorbit despre situaţia foarte gravă. Însă în timpul în care el vorbea, minţea. Pentru că la Timişoara se întâmplau încă lucruri importante.


Istoricul  evenimentelor de la Sibiu

Pregătirea revolutiei/ 18-20 decembrie. Evenimentele de la Timişoara au fost aflate pe diferite căi(posturi de radio străine, studenţii veniţi în vacantă, telefoane între rude şi prieteni). Astfel s-au format mai multe grupuri de acţiune fară să ştie unele de altele, pentru a scoate populaţia Sibiului pe străzi în solidaritate cu Timişoara. Grupul Balanţa, care în 20 decembrie '89 a pregătit ieşirea în stradă pentru data de 21 decembrie '89. Strungarul Lantos Vasile aprinde o lumânare pe strung în memorIa victimelor şi strigă în hală: "Nu vă e frică, Ceauşescu pică! , lacob Marius Florin rupe cametele UTC. Grupul IUPS - maistrul Fesan Puiu Nicolae, în noaptea de 20 decembrie 1989 adună 81 de muncitori în sectia 100, impimă pe cei peste 250 de fluturaşi textul cântecului "Deşteaptă-te române"  şi pregătesc ieşirea în stradă pentru 21 decembrie '89.

Desfăşurarea Revoluţiei .

În dimineaţa zilei de 21 decembrie 1989,  în jurul orei 8:00, muncitorii de la Balanţa se aduna în faţa intreprinderii unde au loc discuţii aprinse. În acelaşi timp, mai mulţi oameni din întreprinderi sibiene se adună în Piaţa Unirii. La ora 8:30 Fesan Puiu Nicolae ia legătura cu Oană loan şi, după un scurt plan de acţiune, cheamă colegii să li se alăture la un maş.Apoi tot mai mulţi sibieni se ataşează grupului şi decid să cânte "Deşleaptă-te române",în jurul rondoului de flori din faţa magazinului "Dumbrava". După aceasta au fost strigate diferite lozinci împotriva conducerii comuniste dar şi de solidaritate cu Timişoara. Din acel moment au venit forţele de represiune şi cele 28 de persoane au fost bătute în faţa a peste 400 de persoane care priveau din apropiere, neputincioşi la aceste momente dramatice. Oană loan este arestat. În acelaşi timp, grupul de la Balanţa, format din aproximativ 36 de agnajaţi  pleacă spre Piaţa Mare. În drumul lor cheamă la lupta munciiorii de la întreprinderile IPL, IRES şi Mecanica, care s-au alăturat mult mai târziu. Ajunşi in fata Liceului "Gheorghe Lazăr". aceştia sunt agrsaţi de forţele de reăresiune, sunt bătuţi crunt şi parte  dintre ei sunt arestaţi (Călin Gheghe, Constantin, Pascaru Mihal, Păscaru Daniel, Cătălinoiu loan, Frolich Adolf), Cei care au scapat din faţa magazinului "Dumbrava" şi din faţa Liceului "Gheorghe Lazăr" s-au reîntâlnit în Piaţa Mare. Două autoturisme ARO şi un autoturism Dacia au înconjural grupul din Piaţa Mare, făcând arestări. Miliţienii din auloturismul ARO de culoare albastră au arestat 3 persoane,  plecând cu vlteză. Autolurismul 1 -SB-3634 a demarat în viteză printre revoluţionari, cerând respectarea ordinii şi liniştii publice. Autoturismul ARO 1-SB-1425 a fost răsturnat de manifestanţi şi a fost incendiat de câtre o  tânără. Pentru o oră şi 20 de minute Piaţa Mare a devenit zona libertăţii ocupată de revoluţionari.Piaţa este populată de toţi mai mulţi sibieni care apăra zona liberă, Cei din piaţă cântă "Deşteaptă-te române" şi se prind în "Hora unirii". Cei prezenţi strigă la unison lozinci de solidaritate cu Timişoara. La ora 10:25, dinspre str. Gheorghe Lazăr sunt deşfăsuraţi în formaţie ofensivă 120 de elevi militari de la UM 01512, conduşi de ofiţerul Cristian Teodorescu, care sunt aliniaţi  la aproximativ 15 m de statuia lui Gheorghe Lazar, cu faţa spre Cofetăria Perla şi Casa Albastră, După câteva secunde otiţerul dă comanda de foc de avertisment şi fiecare soldat execută în plan vertical un sector de cartuşe de război. În acesl timp cade prima jertfă pe altarul libertăii. Este vorba de Mititel loan, 34 ani, care este împuşcat în piept de unul din componenţii grupului care erau îmbrăcate în uniforme albastre şi kaki, fără grade şi epoleţi. Aceştia erau postaţi discret în flancul drept al militarilor. Din acel moment Piaţa Mare a fost înconjurată de trupele Ml şi M.Ap.N. Pompieri folosesc autospecialele cu apă şi încearcă să disperseze demonstranţii. Tot în acest sens se aruncă gaze lacrimogene, fumigene şi petarde Piaţa "decretă" ad-hoc liberă nu este părăsită.Un grup masiv începe să strige: "Să mergem la Judeţ!". Aceştia se îndreaptă într-o coloană dezorganizată spre "Comitetul judeţean PCR".Fără alte distrugeri materiale, grupul lor creştea văzând cu ochii, sibienii sunt solicitaţi să se alăture. Cei prezenţi pe strada Nicolae Bălcescu se alătură cu mici excepţii, anume cei care încă aveau teama nereuşitei. De la câteva zeci de persoane grupul a crescut ajungând la câteva sute.  La  Universitatea de pe B-dul Vicloriei au fost întâmpinaţi de soldaţi cu câini şi arme. Rupând acest baraj, mulţimea a ajuns în faţa Consiliului Judeţean, unde au cerut un dialog între ei şi Nicu Ceauşescu, lucru care nu le-a fost acceptat. Nemulţumiţi revoluţionarii au plecat să scoată întreprinderile în stradă, mergând pe traseul Spitalul Judeţean - unde au fost întâmpinaţi cu flori de către personalul medical şi bolnavi, la gară - unde au fost date jos  pancardele comuniste. Ajunşi în faţa  întreprinderii "Independenţa", au fortat poarta înlreprinderii, unde au doborât pancardele comuniste.Muncitorii din această întreprindere se alătură demonstranţilor. Pe tot acest traseu li s-au alăturat un număr foarte mare de persoane, iar în jurul orei 13, revin în Piaţa Mare, manifestând paşnic în tot oraşul. De aici o parte din grupuri au plecat la Militie să ceară eliberarea arestaţilor. S-au purtat discuţii cu comandanţii Miliţiei şi Securitătii. Un grup de 9 persoane accepata să verifice aceste instituţii. Manitestanţii închişi sunt eliberaţi, iar marşul a continuă pe străzile Sibiului, ridicând la luptă tot oraşul. Seara se alătură şi muncitorii din Mârşa.În jurul orei 21, în faţa Miliţiei s-au tras focuri de arma deoarece revoluţionarii au incendiat câteva autoturisme ale militienilor, protestând împotriva fortelor de represiune(Diaconu Vasile moare în 21 decembrie, ora 21, la intersecţia străzii Moscova cu Armata Roşie) . Celelate victime au fost duse la spital. Pe tot timpul nopţii s-au format pichete de veghe, menţinând în alerlă toate forţele de represiune. În dimineaţa zilei de 22 decembrie 1989, muncitorii din întreprinderile sibiene au ieşit organizat în strada. La ora 9,20, la îndemnul unor tineri şi sub presiunea străzii, directorul Casei de Cultură a Sindicatelor montează pe copertina acesteia amplificatoare.Se organizează o mare adunare populară.Iau cuvântul şi vorbesc liber revolutionarii Sucuturdean Nicolae,+ Maxim Aurel - fost detinut politic , preotul Streza Nicolae din Răşinari, care a dat citire unui manifest politic, prof. Mărginean, prof. Mihon Constantin, prof. Ungureanu Ion şi alţii. Au fost invitaţi câte 10 reprezentanţi din fiecare intreprindere pentru a forma noua conducere a judeţului. La ora 10:45, în Casa de Cultură a Sindicatelor a luat fiinţă Forumul Democratic al Judeţului Sibiu, care în acele clipe dramatice şi-a scris platforma-program ce a fost citită în faţa mulţimii.Se formează conducerea Forumului Democratic al Judetului Sibiu, nominalizându-se 16 persoane ce s-au intitulat Comitetul de Aparare al FD al jud. Sibiu.

Comitetul de apărare

A fost format din:Streza Nicolae-preot Răşinar,Stoica Cornel Constantin -ing. Mecanica.Stratulat Emil - dir.Casei de Cultura,Dragu loan - colonel rezervă,Crăciun Ştetan - colonel,Ţuturea Moise - dr, inginer Facullalea de Mecanică,Bucur Mircea - inginer Dacia Service,Munteanu Liviu - inginer ICEMENERG,Gavrea loana - subinginer IPAS,Mitea loan Luca - electronist,Furdul Doina - ICS Mărfuri - Ind.,Cacoveanu Ovidiu - muncitor,Ştefan loan - impresar artistic,Gradinaru Mircea - Steaua Roşie,Oprea Mircea - ITA (student),Avram Vasile - scriilor,Petcu Decebal - electrician Balanţa

Hotărârile Comitetului de Apărare

Cooptarea principalelor unităţi pentru asigurarea populaţiei cu pâine, apă, energie*Asigurarea apărării bunurilor, paza tuturor obiectivelor economice*Constituirea comitelelor de ordine*Legătura permanentă cu staţia de apă* Ediţie specială de ziar s.a.

Revoluţia perpetuă

La ora 12:10, pe străzile Sibiului şi din clădiri au început să se traga focuri de armă automată. Noua conducere a judeţului a plecat la Casa Armatei, iar o parte a ocupat Consiliul Judetean PCR. Se trăgea atât din Miliţie, cât şi din unitatile militare. La UM 01512 sunt aduse şi reţinule toate persoanele suspectate de a fi acţionat împotriva revoluţiei. Măcelul din Sibiu a durat mai multe zile, făcând din acesta oraşul cu cel mai mare număr de victime raportat la populaţie. Bllant: 99 morti şi 274 raniti, s-a tras peste un milion de cartuşe de război de diferite dimensiuni. La fostul sediu al Consiliului Judetean PCR, structura nou înfiinţată anunţă că preia destinele judeţului, avându-l în frunte pe preotul Streza Nicolae.  La Casa Armatei conduceau: Ţuturea Moise, Maxim Aurel; Bucur Mircea; Furdui Doina; Mitea loan Luca; Luca Adrian Radu; Stratulat Emil; Lantoş Vasile; Bucătariu Constantin; Oprea Mircea şi alţii sunt schimbaţi sub ameninţarea "cartuş pe teavă" de colonelul Dragomir. Se impune o nouă conducere, luând dintre revolutionari doar câteva persoane: Maxim Aurel, Lantoş Vasile, Bejenaru Grigore şi Bucătariu Constantin, formând Frontul Salvării Naţionale. Aceasta a fost o sinteză a Revoluţiei din decembrie 1989, iar pentru cine doreşte să scrie o istorie adevărată a acestor zile, Asociaţia Sibiu Decembrie '89 poate pune Ia dispoziţe toate documentele acelor zile dramatice şi fierbinţi.

Forumul Democratic al Judeţului Sibiu

A fost prima organizaţie social-politică a cetăţenilor liberi din România la care erau să adere tăţi cetăţenii fără discriminare.Programul F.D. cuprindea urmatoarele:Demisia lui Nicolae Ceauşescu din toate funcţile sale*Demisia actualului guvern şi constituirea unui guvern de tranziţie pe baza propunerilor comitetelor centrale şi locale ale F.D.* Încetarea imediată a oricăror forme de represiune şi oprimare, precum şi eliberarea imediată a tuturor deţinutilor politici* Eliberarea armatei de sub controlul P.C.R. şi trecerea ei în slujba poporului*Desfiinţarea rolului conducător al partidului* Desfiinţarea totală şi imediată a tuturor organelor de securitate.F.D. a nunţa că o să apeleze pentru a pune în palicare acest program la:manifestaţii paşnice neîntrerupte până la realizarea obiectivelor sale;la greve totale sau parţiale.F.D. a fost condus de comitetele constituite de delegaţii întreprinderilor şi instituţiilor amintite iar programul a fost scris de N. David şi S. Banciu, fiind citit la adunarea de la Casa de Cultura, la 22 decembrie '89, laora 11:30,de N. David..