Încondeierea ouălor de Paşti se înscrie în traditia străveche - precreştină, practicată în Europa centrală şi estică. Oul văzut ca un simbol primordial, sămânţa vieţii, este vopsit şi încondeiat în zilele de joi şi sâmbătă din Săptămana Mare. În consens cu obiceiul, mai multe grupe de preşcolari şi şcolari sălişteni,  la iniţiativa protopopului Ioan Ciocan, au venit să înveţe tehnica încondeierii oului,  ornamentării acestuia cu simboluri populare şi creştine, cu modele din natură sau  preluate din  tesăturile populare, evident cu tot repertoriul lor de semne sacre. În acest sens, există o tradiţie mai puţin cunoscută, anume cea a "oului sacru" de la  Sălişte, conform căreia femeile în etate ar încondeia ouăle cu modele-simbol inspirate din portul local.     
Reîntorşi în timp                                                                                                                                                               Modernitatea "a  virusat" acest frumos meşteşug, devalorizând simbolistica şi mesajul spiritual pe care îl transmitea oul pascal. Ca atare, Muzeul Parohial, Şcoala Populară de Arte - cercul de la Sălişte şi Liceul Tehnologic "Ioan Lupaş" din localitate au convenit să se preocupe de păstrarea şi transmiterea decorării cu ajutorul cerii şi folosirea de culori vegetale preparate după reţete străvechi (culoarea roşie din coaja de măr dulce, frunze şi flori de măr dulce, flori de şovârf, coajă de măcieş; albastrul din flori de viorele; galbenul din coji de ceapă, coajă de lemn-pădureţ, coajă din lemnul câinelui; verdele din frunze de nuc sau  floarea-soarelui, negru din coaja verde a nucilor etc).Unealta folosită - chişiţa - este un betişor de lemn ce are fixat la unul din capete o pâlnie minusculă confecţionată din alamă, prin care este petrecut un fir de păr de porc. Cursanţii au fost numai ochi şi urechi şi la obiceiurile religioase relatate de luminate  feţe preoţeşti.