"Bildungswerk für Frieden­sarbeit" este o instituţie publică care funcţionează în Bonn. Ieri, această structură asociativă a organizat la Casa de Cultură a Sindicatelor o sesiune de comunicări care a vizat xenofobia, rasismul şi efectele acestor comporta­mente în decursul istoriei, fără să ocolească noile forme de manifestare a ce numim ine­galităţile sociale, diferenţele de etnie sau de religie (n.n. context legat indirect şi de valul de imigraţi sosiţi recent în Europa). Evenimentul de la Sibiu a dorit să marcheze concomitent comemorarea deportărilor forţate la care au fost supuşi nu numai evreii ci şi romii - dar şi alte minorităţi. Declaraţia câştigătorului Premiului Nobel pentru Pace, Elie Wiesel, potrivit căruia „amintirea oferă o dimen­siune etică tuturor eforturilor şi aspiraţiilor”, şi-a găsit ecoul şi la această conferinţă organi­zată de "Bildungswerk für Friedensarbeit" şi "Fundaţia Culturală a Romilor", prin programul "Europa pentru cetăţeni". În deschiderea lu­crărilor a fost transmis mesa­jul prefectului Ovidiu Sitterli şi al preşedintelui Consiliului Judeţean Sibiu - Ioan Cindrea. Mesajul primarului Astrid Fodor a fost transmis de vice­primarul Corina Bokor, care a  completat intervenţia domniei sale cu exemple vizând bu­nele practici internetnice din Sibiu. Dezbaterile au fost onorate de Judith Urban, consulul RFG la Sibiu, semn că diplomaţia germană acordă o atenţie sporită acestei teme. Printre invitaţi am mai remarcat pre­zenţa prof. univ. dr. Sabin Adrian Luca - directorul Mu­zeului Brukenthal, prof. univ. dr. Paul Philippi - preşedintele de onoare al FDGR şi prof.univ. dr.Lucian Nastasă-Kovacs. Discursul susţinut de repre­zentantul "Bildungswerk für Friedensarbeit" a fost unul bine documentat, oferind o pers­pectivă generală dar şi una focalizată pe comunitatea romă din România, cu referiri la atrocităţile săvârşite asupra romilor şi evreilor. Au mai fost prezentate imagini cu monu­mentele comemorative ridica­te în Germania, Polonia, Ro­mâ­nia, Republica Moldova şi Ucraina. Pastorul Dorin Cioa­bă - preşedintele Centrului Creştin al Romilor - şi Lumi­niţa Cioabă au reiterat as­pecte mai puţin cunoscute opi­niei publice referitoare la barbaria Holocaustului. Pre­zent la dezbateri dr. Alexiu Tatu - directorul Direcţiei Judeţene Sibiu a Arhivelor Naţionale, i-a invitat pe cei interesaţi de această temă să cerceteze documentele arhivistice de la Sibiu, documente care ar putea limpezi multe aspecte legate de deportări. Domnia sa a amintit audienţei că la Sibiu a descoperit un act datat în 1526, un înscris oficial prin care "magisterul Sibiului sta­bi­lea o relaţie tranzacţio­nală cu un voievod al ţiganilor". Din această relatare nu puteam omite gestul organizatorilor de a dona liceelor: "Octavian Goga", "Gheorghe Lazăr" şi "Onisifor Ghibu" din Sibiu, cărţi, pliante şi DVD-uri care sunt legate de tema confe­rinţei, mai ales că la lucrări au participat şi elevii acestor ins­tituţii de învăţământ. Eveni­mente menite a marca depor­tările şi efectele lor au avut loc şi în alte oraşe din ţară. În acest context, Hans Klemm, ambasadorul Statelor Unite la Bucuresti, a salutat recent demersurile din Ro­mânia - privind recunoaşterea acestui capitol tragic din isto­ria ţării, îndemnând pe ro­mâni, în special pe elevi, şi nu numai, să studieze atent aceas­tă istorie şi să nu uite niciodată acele acte reprobabile.