Elena Udrea îi atacă pe "turnătorii" din dosarul Micro­soft: “Este grav că s-a ajuns să fii liber dacă spui orice despre oricine". Hopaaa, ia stai aşa, cum zici c-a zis, mă? Ia mai zi o dată: “Este grav că s-a ajuns să fii liber dacă spui orice despre oricine". Sigur aşa a zis? Unde ai citit tu asta? În Gândul, adică pe site la deontolog? Păi, şi eu ce să mai pricep acum? Că ea va respecta Omerta? Asta să-nţeleg? Oare de ce simt că nu-i momentul să-mi amin­tesc cum aceeaşi preapre­ţioasă aprecia turnătorii când tur­nătoriile vizau membrii PSD? Şi nici că de apreciat, obişnuia să aprecieze în direct. Cum unde? La - scuzaţi - beunu, evident.

#  ... Cine? Niro? Robert de Niro? Păi, ce treabă are acto ...Cum? De alt actor e vorba? Şi cum îi mai zice lui? Dumitru Nicolae? Aha! Şi cum adică plăteşte jurnalişti să tacă? Hai să fim serioşi, nu se poate aşa ceva, nu se poate. Doar trăim într-un stat de drept, membru NATO şi UE, şi cu Schengenul la graniţe, ce naiba! Nu cred că de tăcut unii jurnalişti tac, cred mai degrabă că n-or fi apucat să muşte din grangurii ăia mari, din ... din ... a, da, din lipsă de timp. Nu vedeţi că niciodată nu ne mai ajunge timpul şi că suntem veşnic val-vârtej? Ori poate
n-or fi auzit de ei, siiigur că da, asta tre să fie. Că nici Udrea nu ştia cu ce se ocupa Cocoş şi cică are şi nişte prieteni pe care efectiv nu îi cunoaşte. Plus că de unii nici măcar n-a auzit. Aşa şi cu ziariştii "plătiţi" de Niro, vezi Doamne, să tacă. Dacă or fi uitat de Boc şi de gaşca lui, că doar n-au fost chiar nişte personaje de ţinut minte, nu? În altă dezordine idei, abia ce şi-a amintit Gabriel Sandu de Boc şi de gaşca lui, deci ce-i cu graba asta?

# Scrisoarea FMI către Parla­ment: „suntem profund îngrijoraţi” de legea falimen­tului personal. Ponta: "N-am văzut scrisoarea". Ialomiţianu, fost ministru de Finanţe: "Ponta să nu se ascundă în spatele Parlamentului". Băi, vă vine a crede că Ialomiţianu iar bagă capu-n poză? Dar că FMI e în halul ăsta de îngri­jorat, v-aţi fi închipuit? Mă, ăştia chiar ne poartă de grijă, altfel n-ar fi aşa de profunji, nu? Oare când ne vâră pe gât rebu­turile altora, de la medica­men­te expirate şi până la hrana cu o vechime care ar putea băga-n sperieţi şi arheologii, tot profund îngrijoraţi or fi, mai că-mi vine să întreb. Să-ntreb? Bine, fie: oare când ne vâră pe gât rebuturile altora, de la medicamente expirate şi până la hrana cu o vechime care ar putea stârni interesul arheologilor, tot profund îngrijoraţi or fi grijuliii ăştia?

# În mod normal, o ţară cu potenţial ca asta, n-ar trebui să (supra)vieţuiască împru­mu­tân­du-se de la FMI sau alţi "binevoitori", însă mintoşii pe care i-am priponit la hăţuri, ori nu i-a dus capul ori atâta i-a dus: să ne transforme copiii şi nepoţii în sclavii FMI, cu toate că, prin alte părţi, FMI a aflat şi ce-i aia uşă, dar şi ce-i aia uşă trântită în nas. Unde mai pui că foştii mintoşi umblă azi cu cioara vopsită, dându-se hulubi de colecţie?

# Mediafax: "Traian Bă­sescu i-a trimis lui Victor Pon­ta o plângere administrativă şi un AVERTISMENT". Victor! Victooor! Hai, că eşti chiar ranchiunos. Să nu vrei tu să-i dai casă lui Băsescu, chiar nu te credeam în stare: păi, şi ce dacă ăla vrea o casă de patru milioane, toate întregi şi toate de euro? Cum să stea ca milogul în nouă camere pe Praporgescu? De la atâta vă mai luaţi acum? Doar nu dai de la tine, zău aşa. Adică a fost vândută ţara la tarif de tarabă şi călărită de cine-a poftit-o şi tu te pisiceşti la câţiva mii de metri, şi ăia pătraţi? Dacă erai om bun, îi dădeai mai multe, zău. Uite, pe toate şapte, să zicem, ş-apoi, să-l pândeşti, să vezi pe unde vine acasă.
… Cum? Nooo, aşa ceva nu admit! Să nu care cumva să vă prind că v-apucaţi să împărţiţi patru milioane de euro la 38 de lei. Păi, ce? De socotit alocaţii la copii avem noi răgaz acuma? Şi nici la 2700 să nu-mpărţiţi, că atâta e “alocaţia” unui deţinut ori contextul ar putea fi un pic cam alunecos.

# Alo! Alooo! Puţină linişte în sală, vă rog! Era să scriu în salon. Cu prilejul noilor con­sultări pentru Codul Electoral de la Cotroceni, preşedintele Iohannis a explicat că „Avem nevo ...”. Alo, ce faceţi, domne, acolo în spate? Notaţi sau vă bateţi joc? Sper că nu vorbesc singur, da? Deci, preşedintele Iohannis a explicat că „Avem nevoie de un Parlament mai mic, mai eficient, mai credibil”. Aţi notat? ... Cum adică nu? Bine, repet, dar pentru ultima oară: cu prilejul noilor con­sultări de la Cotroceni, pre­şedintele Iohannis a explicat că “Avem nevoie de un Par­lament mai mic, mai eficient, mai credibil”.
Hmm, greşit, complet gre­şit. Nici măcar gramatical nu e corect şi ştiţi de ce? Fiindcă pentru a avea aşa ceva, e ne­voie să avem întâi un Parla­ment mic, eficient, credibil. Şi abia apoi putem spera la unul „mai mic, mai eficient, mai credibil”. Fireşte că cel mai mic, cel mai eficient ori cel mai credibil Parlament nu-l vom avea niciodată. Şi ştiţi de ce? Fiindcă „eficient” nu există, iar „credibil” n-are nici măcar grad de comparaţie. Şi ştiţi de ce? ... Cum, nici asta nu ştiţi?? Băi, voi la şcoală n-aţi fost? Şi nici la meditaţii? Atunci ... Ghinion!

# “Judecătorul Toni Greblă ar putea să-şi piardă funcţia din cauza dosarului de corup­ţie şi a fermei de struţi”. Păcat, mare păcat ar fi. Chiar începea să-mi placă ideea că, tocmai la Înalta Curte, justiţie face unul bănuit de grup infrac­ţional, mită, rochii, capsatoare, cordeline, başca finul Bîrcină agăţat ca o broşă pe CV.

# După ce-a scrutat adânc în spiritul legii, până i-a văzut litera, Zegrean Tatăl a opinat că Greblă ar putea ajunge pe făraş din cauza fermei de struţi, „activitate economică interzisă membrilor CCR”. Na poftim: adică nu mai poţi creşte un struţ, doi, patru, cinci, hai fie, şapte, că se oţărăşte legea. Oare dacă-n loc de struţi, Greblă ar fi optat pentru bibilici, să zicem, ar mai fi căzut de fazan?  

# Dacă Toni Greblă a dat de furcă procurorilor, gata să-l ia cu lopata fiindcă şi-a legat de isprăvi zurgălăi precum „proxenetul” Bîrcină, ce-or ascunde oare ceilalţi jude­cători care feliază dreptatea aşa cum amărăştenii feliază ştevia, visând la parizer?

# Întâmplător, absolut întâmplător, în ziua în care Toni Greblă devenea grup infrac­ţional organizat, purtător de mită şi breakingnews, fostul preşedinte a scăpat basma curată în dosarul Flota, justiţia considerând că prima exper­tiză care depistase o gaură de 300 de milioane s-a înşelat amarnic. Astfel încât a fost nevoie de o cu totul altă exper­tiză fără de care n-am fi aflat că prejudiciul provocat de „scufundarea” celor 16 nave este, de fapt, nul. Întâmplător, absolut întâmplător.