Portul popular, cântecul şi jocul românesc, vizitele, turiştii, voia bună, obiceiurile şi tradiţiile au fost, timp de cinci weekenduri, ingredientele care au alcătuit "aluatul" Zilelor Culturale ale Judeţului Sibiu. Evenimentul, organizat de Consiliul Judeţean Sibiu, a trecut de pe Valea Secaşelor, în Ţara Oltului, Mărginimea Sibiului şi Valea Hârtibaciului, pentru ca, un ultim popas, să fie făcut pe Valea Târnavelor. Astfel că sâmbătă şi duminică, 8 şi 9 iunie, au fost zile de sărbătoare în localităţile Blăjel, Biertan, Valea Viilor, Axente Sever, Bratei, Aţel, Micăsasa, Şeica Mare, Mediaş, Nemşa şi Moşna, acolo unde s-au împletit armonios expoziţiile, datinile şi spectacolele.
Prima "staţie" pe Valea Târnavelor a fost la Axente Sever. Aici, sâmbătă, în jurul orei 10, s-au strâns zeci de oameni, localnici şi turişti, care să celebreze Zilele Culturale ale judeţului Sibiu. Ei au defilat în costume populare tradiţionale, au vizitat Biserica Fortificată şi Muzeul Cetate Frauendorf.

Paradă de costume populare

Cu zâmbete, bucurie şi vorbe calde ne-au primit cei din comuna Axente Sever. Îmbrăcaţi în straie populare, cei aproximativ 30 de corişti, trecuţi de prima tinereţe, au cântat diverse melodii, care au întreţinut atmosfera, completată, de altfel, de îmbucăturile gogoşilor şi înghiţiturile rachiului specific zonei. La prima vedere, cele care atrag atenţia sunt costumele populare. "Ia o am de la bunica, e de o sută de ani. Cu asta s-a măritat ea. Costumul mai are pieptăraş, foi - cea din faţă are franjuri, iar cea din spate are numai dantelă sau broderie -, poale din pânză albă, cu danteluţă. Obligatoriu, ciorapi negri şi papuci întregi", ne destăinuie Alexandrina Ciufudean, una dintre femeile corului. Îl poartă numai la ocazii speciale, dar şi la evenimente importante din viaţa comunităţii. De exemplu, l-a îmbrăcat de Crăciun, de Paşti, şi acum urmează să îl poarte şi de Rusalii. De asemenea, portul nu este neglijat nici când vine vorba de nunţi. Asta pentru că atunci când omenesc nuntaşii, femeile se îmbracă astfel pentru a aşeza oaspeţilor bucatele pe masă.

"Nicio viaţă nu-i frumoasă ca în sat la noi!"

Despre corul din localitate, aflăm de la Maria Ciocârlan. Înfiinţat acum aproximativ zece ani, grupul muzical este alcătuit atât din femei, cât şi din bărbaţi, majoritatea fiind pensionari. "Cântăm la tot felul de evenimente. De pildă, acum, de Înălţare, o să ne îmbrăcăm şi o să cântăm la monument melodii patriotice, Liturghia, pricesne, colinzi şi multe altele", ne spune femeia, întreruptă fiind de chemările colegilor, care vor să îşi înceapă, nerăbdători, itinerariul către Muzeu şi Biserică. Aşa că pornim, şi noi, la pas cu ei. De la intrarea în curtea ce găzduieşte aceste monumente se simte mirosul gogoşilor cu ciocolată, care, deocamdată, stau acoperite cu un ştergar tradiţional, urmând a fi savurate doar după cele două vizite. "Nicio viaţă nu-i frumoasă ca în sat la noi!/ Ară plugul sus pe brazdă, plug cu patru boi!", încep a fredona oamenii. Prima oprire este la Muzeul Cetate Frauendorf. Un loc cu istorie, cu autenticitate şi datină. Cu obiecte din neolitic sau amintiri adunate de prin comună. "Aici e un ciocan şi o secure din piatră, de dinainte de Hristos, sabie de luptă, monedă de cupru de la Împăratul Hadrian, monede din argint", povesteşte Ioan Gabor, care detaliază întreaga expoziţie, cu răbdare, pasiune şi atenţie. A atras atenţia şi lada vecinilor. Adică acel cufăr în care se strângeau bani şi alte ajutoare, fiind dat din vecin în vecin. Scopul era acela de a fi de folos oamenilor când dau de necaz. "Ei strângeau bani şi se ajutau la înmormântări, la nunţi, petreceri sau accidente, fiindu-le mai uşor aşa", spune una dintre săsoaice. Şi astăzi se mai păstrează această tradiţie, Axente Sever fiind împărţit în opt vecinătăţi. Dar Muzeul rememorează şi Serbarea Florilor (BlumenFest), un obicei dedicat dragostei şi practicat la lăsarea postului de Paşti. Circa 400 de flori erau într-un buchet, fiind adunate, în secret, de fiecare fată săsoaică încă de la începutul anului, din ianuarie. Băieţii comandau la fete buchetele, tot în taină, abia la marşul de plecare perechile făcându-se cunoscute. În ajunul serbării, fiecare băiat îşi trimite pălăria la fata aleasă printr-un copil de vârstă şcolară care n-avea voie să spună din partea cui vine, iar dimineaţa următoare copiii mergeau după pălării, pe care le aduceau băieţilor strânşi la Căminul Cultural. Fetele îşi aşteptau undeva la marginea satului flăcăii, care, la ora fixată, veneau cu fanfara să le invite la dans. Costumaţia fetelor era alcătuită din fustă şi bluză albă, tocă neagră cu panglici albe, brodate în culori, şi vestă neagră brodată, iar cea a băieţilor din pălării negre cu buchetul de flori pe cap - ce atârna şi două kilograme -, cămaşă săsească, brodată cu negru, cu o vestă brodată din piele de oaie, cravată neagră brodată, pantaloni şi cizme negre. După ce defilau împreună şi dansau, se vorbea despre cea mai frumoasă pereche, cel mai frumos buchet şi cel mai frumos costum. După incursiunea în lumea veche a datinilor regiunii, evidenţiată şi prin costumele populare expuse şi camera cu pat, masă, cuier şi alte obiecte, o vizită în Biserica Fortificată a fost binevenită. Cei care au fost mai curajoşi, s-au încumetat să meargă şi pe zecile de scări până în turn, de acolo de unde au putut vedea o frumoasă panoramă a comunei. "Mă bucur că astăzi noi am deschis evenimentul. Sper ca această iniţiativă să continue şi să ne facem o imagine bună în judeţul Sibiu, pentru a putea primi turiştii în comuna noastră", spune Marius Grecu, primarul comunei Axente Sever.

De la creaţie literară, la bucate tradiţionale

Şi dacă Axente Sever a adunat turiştii şi localnicii la un loc, nici celelalte popasuri care au sărbătorit Zilele Culturale ale judeţului Sibiu pe Valea Târnavelor nu au fost mai prejos. De exemplu, la Blăjel a fost expoziţia de artă tradiţională şi pictură şi un spectacol susţinut de elevii Şcolii Populare de Arte şi Meserii "Ilie Micu" Sibiu, la Biertan, în centrul comunei, spectacolul "Jocul Căluşarilor", iar la Biserica Evanghelică un concert al Filarmonicii, în Valea Viilor s-a vizitat Biserica Fortificată şi s-au degustat bucate tradiţionale, la Bratei a avut loc, la Căminul Cultural, o expoziţie de fotografie despre habitatul, portul şi tradiţiile romilor, la Biblioteca din Micăsasa şi Aţel biblioatelierul de creaţie literară "Spune-mi o poveste despre satul tău", iar la Nemşa şi Moşna s-au prezentat tradiţiile culinare. De altfel, sâmbătă, Şeica Mare a surprins evenimentul cu un târg de produse tradiţionale, care a adunat brutari, dogari, agricultori, apicultori, ţesători şi crescători de animale. Astfel, printre produsele pe care vizitatorii le-au putut încerca s-au numărat pâinea de casă pe vatră, hencleşul, lichiul cu varză, cu ceapă, cu gris sau cu vanilie, gogoşile, brânza de capră sau de oaie, caşul, telemeaua, caşcavalul, tocăniţa de miel la ceaun, cu mămăligă şi turta dulce. Nici muzica şi voia bună nu au lipsit, întrucât au fost prezente ansambluri folclorice, cu solişti, care au întreţinut atmosfera.