Muzeul de Etnografie săsească Emil Sigerus oferă vizitatorilor săi, de la "Casa Artelor", trei atracţii de nerefuzat. Este vorba despre: expoziţia "Moştenirea familiei Sitar: olăritul" (cea mai cunoscută familie de olari originară din Baia Mare); despre expoziţia temporară "Frumos. Ceramic. Folositor. Ceramica de Sibiu", (care se doreşte a fi o retrospectivă a primei ediţii a Târgului Internaţional cu acelaşi nume - în care sunt prezentate aspecte importante din experienţa olarilor care au revitalizat replici după ceramica de Sibiu de secol XVIII), şi despre "Ziarul olarilor din România. Îndreptar pentru olari şi ceramişti" - o publicaţie realizată de Karla Roşca şi Horst Klusch, ambii buni cunoscători ai ceramicii din Transilvania. Cele trei activităţi au fost lansate sâmbătă, într-un cadru destins şi plăcut, pigmentat de intervenţiile directorului Mirela Creţu, intervenţie completată de Karla Roşca -socotită un demn urmaş al reputatului cercetător transilvănean Horst Klusch. Printre intervenţiile publice am remarcat şi comentariile cercetătorului ştiinţific, prof. univ. dr. Ilie Moise, cel care avea să reamintească auditoriului date legate de târgurile sibiene din secolul al XIX-lea, corelate cu cele din ediţiile acestui secol. Ilie Moise a ţinut să sublinieze contribuţia lui Horst Klusch, elogiat atât pentru meritele sale profesionale cât şi pentru reactualizarea regulamentelor destinate olarilor, după modelul vehilor bresle - apărute în 1376. Cuvinte speciale au fost adresate şi celor care "au dat viaţă" publicaţiei: "ZIARUL OLARILOR". Un moment aparte a fost rezervat familiei Sitar care de peste 80 de ani a menţinut, cu stoicism, tradiţionalul meşteşug al olăritului. În afară de secretele modelărării, decorării şi arderii ceramicii (ce aparţin centrelor Baia Mare, Baia Sprie, Vama, Valea Izei, Târgu Lăpuş) familia Sitar promovează şi elemente ce revitalitează cromatica şi forma ceramicii de tip Saschiz. Demonstraţia de la roata olarului a stârnit curiozitatea vizitatorilor dar şi dorinţa consulului Germaniei de la Sibiu, Judith Urban, care a pictat motive ornamentale pe un vas de lut, oferit diplomatului german după "ora deschisă". Conform datelor prezentate gazdele ne-au lăsat să înţelegem că în fiecare an, la Muzeul de Etnografie Săsească Emil Sigerus, vor poposi în sala de expoziţie cei mai reprezentativi olali, creatori care respectă tradiţiile vechilor ceramişti din România.