Cu puţin timp înainte de Sfânta Săptămână a Patimilor, viaţa credincioşilor a fost tulburată de o nouă provocare, ce a ajuns să fie dezbătută în toate mediile: blogger-ul ajuns politician, Remus Cernea, ales pe listele USL Constanţa a anunţat că vrea să iniţieze un proiect de lege pentru reglementarea parteneriatului civil între heterosexuali şi persoanele de acelaşi sex, argumentând că acesta este un model aplicat în mai toate ţările europene.
E drept, acest lucru se întâmplă şi în Franţa, unde deşi nu sunt soluţii împotriva şomajului şI nici idei pentru relansarea economică, în timp ce au loc valuri de sinucideri în urma concedierilor colective cauzate de criza mondială, guvernanţii francezi se luptă însă să impună căsătoriile între persoane de acelaşi sex, mergând până la adopţia de copii în cuplurile homosexuale. În acest context, milioane de francezi ies în stradă să protesteze împotriva acestor propuneri, atât la Paris, cât şi în alte oraşe. Probabil, şi românii vor face la fel ca francezii dacă situaţia va continua. Mai ales că, spun cei care au pornit tăvălugul înaintea noastră, aceste măsuri legislative aprobate atrag după sine şi interzicerea în actele oficiale a cuvintelor “mamă” şI “tată” şi înlocuirea lor cu “părinţi”.
„Nu ne trăim vieţile cu acordul ONG-urilor”
Preotul ortodox Constatin Necula spune că din ce în ce mai des constată că cei care cer toleranţă sunt intoleranţi cu majoritarii. „Populaţia României, majoritar ortodoxă, este tulburată de gâlceava unora cu logica naturală şi morala tocmai când ar trebui să dispună de liniştea necesară ca să se adune pentru Praznicul Învierii. Perfidie, calcul politic, exhibiţionism moral, toate luate împreună? Aproape te temi să mai afirmi morala creştină pentru că imediat eşti acuzat de discriminare, de parcă ar trebui să ne trăim vieţile cu acordul unor ONG-uri şi nu în acord cu voia şi lucrarea lui Dumnezeu. Biserica Ortodoxă nu discriminează pe nimeni atunci când numeşte păcatul, păcat şi virtutea, virtute. Este fidelă mărturiei sale de veacuri, e fidelă mărturiei Mântuitorului Hristos”, a spus preotul.
Apelul la Revoluţia Franceză... atunci au ars biserici
Acesta consideră că se întâmpl[ ca spusa bisericii să deranjeze. „Dacă deranjează spusa sa? Sigur. Politicianul minuscul care se vrea purtătorul de cuvânt al minorităţilor sexuale şi intimidantul Bisericii în raport cu predarea religiei în şcoală face apel la Revoluţia Franceză, ca la un model de cultură democratică. Să ne lămurim! Mult lăudata Revoluţie, fundament al discursului lor infatuat, a ucis preoţi, a ars biserici, a rănit virtuţi, a impus cu ghilotina adevăruri <nepieritoare>: libertate, egalitate, fraternitate. Dacă e aşa, ar trebui să ne spună public să fim înghimpaţi în ghetto-uri preoţii, creştinii ortodocşi să fie răstigniţi în literă de Lege fără duh moral. şi pe culoarul de libertate astfel creată să pătrundă dumnealor cu uşurătăţile dictate de sponsorii, desigur obiectivi, ai discursului lor public”, a mai spus preotul Constantin Necula.
Acesta este de părere că nu există disculpare pentru nimeni când atentează la libertatea morală a unui neam, dar nici pentru cel care o înjoseşte, care o târăşte în teorii şi scenarii aiuritoare, doar pentru a integra discursul său în unul al politicii sociale mondiale. „Biserica nu produce argument contra argument împotriva unei ciorbe de diatribe care dă în foc media sistematic, din 3 în 3 luni, mai ales în preajma sărbătorilor. De partea mărturiei sale stă Evanghelia şi cine vrea să trăiască după Legea ei. Mă simt discriminat de cei care strigă a discriminare când îmi este răstignit Dumnezeul pe crucea vorbelor lor de batjocură, când liniştea rugăciunilor mele este spartă de gâfâiala perfidă a falşilor maratonişti pentru democratizarea păcatelor. O spun cu durere şi cu dragoste pentru tot ce reprezintă ei ca oameni, cu nespusă dezamăgire pentru ce reprezintă ei ca sistem”.
„Din când în când ne răzbună umilinţa”
Ce nu înţeleg cei care propovăduiesc credinţa atunci când discursuri ca acelea ale lui Remus Cernea ajung în spaţiul public? Faptul că nu se remarcă din partea „vorbăreţilor de serviciu”, „nici un program de terapie ori susţinere a celui care vrea să iasă din homosexualitate, n-am aflat să constituie un marş pentru apărarea sau măcar acceptarea vieţii umane, a drepturilor pruncului nenăscut. Nu, discursul lor a fost, şi va rămâne, unul numai în favoarea propriului lor demers. Nu oferă alternative, ci şuieră directive, ascunşi după zidul de imorală care tulbură lumea. Biserica aşteaptă mereu bucuriile şi înfrângerile, oricine se apropie curajos de iertarea lui Hristos e bine primit. Aceasta e alternativa ei pusă în inima lucrării ei de Dumnezeul cel Viu, care încurcă pe atâţia”.
Cu toate acestea, în această perioadă tulbure prin care trec creştinii ortodocşi, preotul Constantin Necula spune că sunt momente când „ne răzbună umilinţa”, acesta fiind un semn care ne arată că încă nu e totul pierdut. „O bunică şi-a ucis bebeluşul, criza de obiective a politicii româneşti e cutremurătoare - şi nu de ieri ori de azi, majoritarii sunt arătaţi cu degetul că au steag naţional, biserică şi morală de familie. Din când un când ne răzbun[ umilinţa câte un puşti care se coboară în fântână să-şi salveze prietenul! E semn că harul lui Dumnezeu mai naşte curaj, atitudine, jertfelnicie”, mai spune preotul sibian.
