Peste 120 de fotografii, ce arată viaţa celor 25.000 de persoane cu dizabilităţi mintale, închise în interiorul centrelor de asistenţă socială din România, au putut fi văzute în acest sfârşit de săptămână, în Piaţa Mică. Centrul de Resurse Juridice (CRJ) le-a făcut publice, prin intermediul campaniei "Lagărele de lângă tine", cu scopul de a prezenta felul în care statul român are grijă de astfel de persoane. De asemenea, vineri a avut loc şi o dezbatere pe tema: „prevenirea încălcării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi mintale instituţionalizate – Mecanismul Independent de Monitorizare”, la care au participat reprezentanţii CRJ, Laura Vîlsan, director DGASPC, Mihaela Sabău, director Serviciul Public de Asistenţă Socială, psiholog Mihai Copăceanu şi mulţi alţi sibieni interesaţi.

Fotografiile expuse au fost realizate între 2014 şi 2015 de „beneficiari” ai centrelor, împreună cu fotodocumentariştii Odeta Catană şi Dan Ava. În perioada 2011-2014, în judeţul Sibiu, au decedat 100 de adulţi şi nouă copii. Georgiana Pascu, manager program "Pledoarie pentru demnitate" (CRJ) a atras atenţia asupra faptului că autorităţile nu sunt deschise în furnizarea cifrelor despre decese şi cauzelor lor, şi nici nu sunt investigate conform legii. "Un sistem centralizat şi deschis care să monitorizeze în timp real decesele din centre ar absolvi de suspiciuni inclusiv autorităţile. Pe lângă decese ne mai interesează şi numarul de plângeri ale beneficiarilor. În monitorizări beneficiarii nu au nici pix, hartie, timbre, nr. de la poliţie, acces la telefon. Am primit răspunsul că <<nu au nevoie să se plângă>>. Există un conflict de interese: reprezentantul legal sau tutorele beneficiarilor este tot şeful de centru, directorul DGASPC sau Preşedintele Consiliului Judeţean, după caz."

Consiliul Judeţean, repzentantul legal pentru mulţi copii

În cadrul dezbaterii, s-a discutat şi despre cel mai recent caz de abuz din judeţul Sibiu: infirmiera din Mediaş, care ar fi obligat tinere cu dizabilităţi instituţionalizate în două centre din Dumbrăveni şi Mediaş să practice prostituţia şi cerşetoria. Mugur Frăţilă, monitor CRJ, psiholog şi reprezentant al Asociaţiei Tonal, a întrebat: "ce fel de protecţie au avut acele persoane obligate să practice cerşetoria şi prostituţia, pentru a nu ajunge în acea stare?". "Erau ca oricare alte persoane aflate într-un centru de integrare. Nu erau izolate. Acele abuzuri nu se întamplau în centru. Centrul de integrare este cu uşile deschise către comunitate. Psihologul a sesizat că sunt ceva probleme acolo. Cum nu aveam competenţe să investigam, am sesizat DIICOT-ul", a răspuns Laura Vîlsan, director DGASPC.

O altă problemă este că foarte multe persoane cu dizabilităţi mintale care nu pot decide pentru ele, au nevoie de un tutore şi nimeni nu vrea să îşi asigure această responsabilitate. La Sibiu, în cazul celor care nu au un tutore, reprezentanul legal este Consiliul Judeţean. "Persoanele puse sub interdicţie trebuie să aibă un tutore, iar dacă nu au, reprezentantul legal este Consiliul Judeţean", a spus Mihaela Sabău, director Serviciul Public de Asistenţă Socială.

Apel la mobilizare cetăţenească

"Îi invităm pe sibieni să solicite decidenţilor politici adoptarea Mecanismului de către Parlament, care ar duce la prevenirea abuzurilor şi, în perspectivă, la închiderea instituţiilor rezidenţiale pentru persoanele cu dizabilităţi mintale şi la redarea demintăţii şi a dreptului la viaţă independentă în comunitate, aşa cum prevede şi Convenţia ONU pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, ratificată de România încă din 2010", transmit reprezentanţii CRJ.