Înţeleptul Confucius a ajuns în spaţiul universitar  sibian în anul 2007. Odată cu înfiinţarea Institutului Confucius Sibiu a devenit un pol academico-cultural, dar şi diplomatic spre Asia. Prof. univ. dr. ing. Constantin Oprean, (în calitate de preşedinte),  prof. univ. dr. Dumitru Ciocoi-Pop (co-director), alături de alte personalităţi din cadrul ULBS, au dinamizat progamele româno-chineze, punându-se un accent deosebit pe cercetarea ştiinţifică (n.n. pe viaţa şi opera lui Confucius, dar şi pe celebrele Analecte, precum cel enunţat de noi: "Nu te întrista dacă, necunoscându-te, alţii nu pun pe tine temei. Să te necăjeşti dacă nu reuşeşti să-i înţelegi tu la justa valoare pe ei"). Ca urmare a eforturilor depuse - şi de partenerii chinezi (n.n. îndrumaţi de co-director prof. univ.dr. Song Shaofeng) - Institutul Confucius-Sibiu a fost declarat ca fiind cel mai performant. Informaţia a fost anunţată, în cadrul simpozionului "Confucius-2014", de către prof.univ.dr.ing. Constantin Oprean, la finalul unui expozeu atractiv despre “China ieri şi azi”. Preşedintele Senatului ULBS a încântat audienţa cu date din domeniul economic, IT, din mediul educaţional şi din mediul social. Referitor la reorientarea  politică a Chinei -spre filosofia confucianistă- am reţinut  tumultul analiştilor contemporani, tumult provocat  nu de China comunistă, ci de China capitalistă, care "a reluat  drumul mătăsii" - ce leagă China de Orientul Mijlociu, Europa şi Africa, fără a exclude  nici o eventuală extensie pe continentul Americii. În nota pertinenţei  am remarcat şi intervenţia  prof. univ. dr. Elena Macavei (despre valorile morale confuciene), sau adnotările enciclopedice  propuse de dr. Alexiu Tatu. Lăudabile au mai fost dezbaterile studenţilor de la ULBS. Spre surprinderea generală, trebuie precizat că "modelul ritualizării şi al comportamentului superior uman confucian" şi-a găsit feed-back-ul şi în scrieri vechi  creştine, preluate  din Persia. În această notă includem şi traducerea în româneşte -după  un manuscris slav- aparţinând cumnatului lui Matei Basarab -Udrişte Năsturel(1648-1649). Vestitul roman hagiografic « Varlaam şi Ioasaf », şi-a găsit ecoul şi  în « Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie ». Ulterior textul a fost preluat şi prelucrat chiar de  Mihail Sadoveanu, dar sub formula literaturii culte, în cunoscutul volum: « Istoria Sfinţilor Varlaam şi Ioasaf din India ». Aceste exemple ne arată că adaptarea textelor lui Confucius la spiritul creştin sporeşte cunoaşterea şi înţelegerea profundă a spaţiului cultural şi religios chinez, chiar şi din perspectiva următorului secol, demersuri susţinute cu stoicism de Institutul Confucius  de la Sibiu.