Sibiul spune "Adio!" unui alt colos industrial al oraşului: Arsenalul Armatei, cel socotit "cea mai mare întreprindere sibiană" la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial. Halele şi depozitele de aici vor fi demolate pentru a face loc unui cartier rezidenţial.
Încă de acum un an s-a primit undă verde, de la Consiliul Local al Oraşului Sibiu, pentru reconversia vechiului Arsenal al Armatei din zonă industrială în zonă rezidenţială. Proiectul e unul de amploare şi de durată şi va fi implementat de SC Compa SA, cea care deţine Arsenalul. Suprafaţa în discuţie este de 37.006 metri pătraţi.
Locuinţe, cămine, adăpost antiaerian

Imediat după încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial, Arsenalul Armatei era considerat a fi "cea mai mare fabrică din oraşul Sibiu". Se mai lăuda cu utilaje moderne şi personal bine pregătit. Anii au trecut, profilul întreprinderii s-a schimbat, iar Arsenalul, încorporat Uzinei Automeca­nica Sibiu, a devenit una dintre marile întreprinderi din indus­tria românească de autove­hicule.
În ultimii ani, activitatea din vechiul Arsenal a intrat într-un con de umbră, utilajele mo­derne, computerizate, găsin­du-şi loc în alte hale ale socie­tăţii Compa. În consecinţă, Arsenalul va disp[rea: clădirile şi anexele delimitate de Bule­vardul Victoriei, str. Gheorghe Şoima şi str. Munteniei vor fi demolate pentru a face loc unei zone rezidenţiale. Dez­volta­torul acestui proiect este SC Compa SA.
Conform proiectului de re­conversie a zonei, aprobat de consilierii locali, în locul Arse­nalului se vor construi trei blo­curi şi se vor amenaja 25 de loturi de case, precum şi două structuri de cazare pentru stu­denţi şi alte persoane interesate.
Cele trei blocuri vor fi am­plasate paralel cu Bulevardul Victoriei, în locul halelor pe care le vedem azi; în aceste locuinţe colective vor fi dispo­nibile 54 de apartamente, cu 90 de locuri de parcare sub­terane, amenajate în subsolul clădirilor. De aseme­nea, la parterul acestei, construc­ţii se vor amenaja spaţii co­mer­ciale.

Pe zona cuprinsă între cele trei blocuri şi strada Munteniei se vor desfăşura loturile de case, iar pe latura dinspre Spitalul Militar se vor regăsi cele două structuri de cazare menţionate.  Acestea nu sunt construcţii noi, ci vor fi reabilitate şi reamenajate spaţii existente.
Zona rezidenţială va păstra şi poligonul subteran, care va primi destinaţia de adăpost antiaerian. Pentru asigurarea traficului în zonă, înspre strada Munteniei se va realiza un sens de circulaţie deasupra taluzului, iar  vegetaţia matură de aici fi păstrată.

Arsenalul sibian - o istorie de peste 550 de ani

Prima menţiune în docu­mente a arsenalului cetăţii apare în anul 1427, pentru ca un veac mai târziu, Conrad Haas, conducătorul arsena­lului, să inventeze rachetele în trepte, la Sibiu.
În ceea ce priveşte imobilele de acum ale vechiului Arsenal al Armantei, ele sunt pomenite în anul 1827: "În clădirile de pe Victoriei unde funcţionau din 1872 depozitele de piese de artilerie şi de muniţie, se deschid "Atelierele de reparaţii ale armatei", devenite mai târziu  Arsenalul Armatei", scrie site-ul www.patrimoniu. sibiu. ro. Răzvan Pop, direc­torul Direcţiei pentru Cultură Sibiu, precizează însă că imobilele pe care noi le vedem sunt mult mai noi: "Din clădirile vechi, originale a mai rămas una sin­gură şi nişte anexe. Celelalte sunt mult mai noi fiind construite prin anii ‘40 sau chiar ‘60-’70."
Istoria Arsenalului sibian e una impresionantă. De pildă, în perioada 1849 – 1918 a asigurat producerea şi repararea armelor pentru armata austriacă şi ungară. Declanşarea Primului Război Mondial a dus la intensifi­carea activităţii Arsenalului, care a alimentat cu tehnică de luptă Puterile Centrale. În anul 1919, Arsenalul din Sibiu va fi reorganizat în Depozitul de Armatură şi Atelierul de Reparaţii al Corpului 7 Armata Sibiu pentru reparar­ea, confecionarea şi dotarea cu armament şi trăsuri a arma­tei", se arată pe site-ul oficial al SC Compa SA.
Perioada dintre cele două conflagraţii mondiale a fost una de dezvoltare pentru întreprindere, aşa că în 1935 s-au înfiinţat Arsenalul şi Depozitul de Armament Sibiu prin comasarea depozitului de arm[tur[ şi atelierelor de reparaţii din Sibiu, Cluj şi Braşov. Tot atunci, s-au realizat extinderea halelor, dotarea cu maşini moderne, antrenate cu motoare electrice individuale, la nivelul tehnic cel mai înalt al timpului.
În 1939, Arsenalul din Sibiu s-a separat de Depozitul de Armament şi s-a lucrat la foc continuu odată cu intrarea României în cel de-Al Doilea Război Mondial: "Aici se repa­rau armament de artilerie şi infanterie primit de la diferite unităţi de pe front şi din ţară, precum şi trăsuri de război, bucătării de campanie şi autovehicule de campanie. Au fost confecţionate piese de schimb pentru diferite tipuri de arme. De asemenea, a fost amenajat şi pus la dis­poziia armatei un tren-atelier de reparaţii armament, dotat cu maşinile şi uneltele ne­cesare, precum şi cu perso­nalul competent." În conse­cinţă, nu e de mirare că la sfârşitul războiului, Arse­nalul era apreciat drept “cea mai mare fabrică din oraşul Sibiu”.
În deceniile următoare, Arsenalul şi-a schimat şi de­numirea şi parte din obiectul de activitate, aşa că aici s-au executat şi lucrări cu caracter civil: reparaţii tractoare şi vagoa­ne de cale ferată. În 1964, Arse­nalul devenit Uzina Automeca­nica Sibiu,  a intrat în rândul marilor între­prin­deri construc­toare de pie­se de schimb pentru industria românească de autovehicule.